Romania sta bine la exportul de tigani si curve
Prin forurile care ii reprezinta in societate, rromii din Romania pretind lingvistilor, nici mai mult, nici mai putin, decat scoaterea cuvantului tigan din dictionare. Pe motiv ca a devenit jignitoare pentru comunitatea bronzata si in extrasezon de la noi, biata vocabula se vede imbrancita acum din uz chiar de urmasii lui Vasile Porojan. Care ignora prestigiul literar pe care i l-a creat Budai-Deleanu in singura epopee romaneasca, poemationul eroico-comic „Tiganiada”. Dupa cum ignora si prejudiciul pe care il vor aduce unor tigani stilati, cum e gaborul de matase Madalin Voicu, fost posesor de Stradivarius, care n-o sa se mai poata lauda plictisitor in conversatiile de salon ca el e tigan, nu rrom. Poate si din pricina ca prefera coniacul.
In timp ce la noi se solicita evacuarea unui item cu pigment din dictionar, Franta va pregati in curand scoaterea balaoachesilor romani – tigani si rromi de-a valma – din corturile in care s-au instalat pe teritoriul hexagonal. Ultimele imagini difuzate de televiziune sunt o marturie despre ce va sa zica asezarea unei tabere de tigani romani in ograda galica. Chiar in marginea Lyonului, o satra supradimensionata de sans-papiers a bagat spaima in riverani. Daca autoritatile locale nu au intervenit inca in forta, sprijiniti de localnici, pentru eliberarea locului, este pentru ca Franta isi mai acorda un ragaz de fix trei zile pana la foarte probabila alegere a lui Nicholas Sarkozy in functia de presedinte.
Daca liderul dreptei franceze, fara a fi un extremist exaltat precum Le Pen, intruneste adeziunile atator citoyens, este pentru ca unul din punctele programului sau de gestionare a treburilor statului este reglementarea delicatului statut de imigrant in Franta. Fost ministru de Interne, trecut deja prin mai multe tulburari de strada provocate de revendicari studentesti sau de altercatii cu populatia araba a periferiilor, Sarkozy promite concetatenilor sa le bandajeze orgoliile ranite de nationalisti si xenofobi feroce.
In privinta tiganilor sau rromilor de la noi, deveniti intre timp o plaga pe organismul si-asa suferind al mandriei franceze majoritare, Sarkozy nu pare sa-si faca prea multe scrupule lingvistice. Pentru el, si unii si ceilalti sunt gitans, o etnie problematica pe strazile oraselor sau pe maidanele pe care isi stabilesc taberele.
Va amintiti materialul masluit al reporterului de la BBC, care platea nu demult un conational de-al nostru pentru a insaila un reportaj fictiv despre o sleahta de homlesi romani ce campasera, chipurile, taman in Hyde Park, oaza de verdeata din inima Londrei? Intre jegul palpabil al taberelor de tigani din Franta si facatura senzationalista a jurnalistului britanic distanta este cea dintre cazierul incarcat al unui tigan si dosarul curat al unui rrom. Realitatea tiganului are un potential infectios mult mai mare decat fictiunea rromului. In plus, tot francezul este de acord ca facilitatile de care se bucura comunitatea magrebiana in Franta sunt o sfidare permanenta la adresa stilului de viata francez. Revendicarile tiganilor de la noi sunt ultima melodie pe care cetateanul galic vrea s-o auda in urechi. O balaoachesa astepta, tolanita pe un morman de gunoaie, sa-i dea frantuzul „mezonuri”. Daca iese Sarkozy duminica, niste case se vor elibera pentru ei, dar alea vor fi Malmaisons.
Supusii regelui Cioaba ori ai imparatului Iulian de la noi nu sunt singurele produse pe care strainatatea le-ar refuza cu placere la export. Italia, mai cu seama Roma, o jeleste pe juna Vanessa Russo, italianca ucisa zilele trecute de doua prostituate romance, care i-au infipt o umbrela in ochi dupa ce incercasera sa-i smulga poseta din mana. Comunitatea romanilor din Italia sfatuieste intr-un comunicat autoritatile italiene sa nu confunde pleava emigratiei romanesti din Peninsula cu familia mare a romanilor ce muncesc legal si cinstit in Italia. Distinctie din ce in ce mai greu de facut intre faiantari, capsunari, infirmiere, interlopi si curve.
Vifor Rotar
