Sf. Gherman, in traditia populara
Sf. Gherman este stapanul insectelor si viermilor care distrug recoltele, dar si al furtunilor si norilor care aduc grindina. Ziua de 12 mai, in care este sarbatorit acest sfant in calendarul crestin ortodox,? trebuie respectata cu sfintenie, deoarece se crede ca daca oamenii lucreaza azi, legumele le vor fi mancate de viermi.
Povestea Sfantului Gherman
Sfantul Gherman, patriarhul Constantinopolului, este pomenit ziua a douasprezecea a lunii mai. El a trait in secolul al VIII-lea si a fost fiul lui Iustinian Patriciul, care era barbat luminat si vestit in zilele imparatului Heraclie. Ocarmuind multe domnii sub stapanirea lui Iustinian Patriciul, fiind laudat de sfatul imparatesc pentru faptele lui cu desavarsire bune si pentru dreapta credinta, a fost zavistuit de nepotul lui Heraclie, adica de Constantin Pogonatul si omorat, iar feciorul lui, sfantul Gherman, fiind foarte mic, a fost castrat si randuit in clerul bisericii celei mari din Constantinopol.
Acesta socotind ceea ce i s-a intamplat ca o aflare folositoare, s-a dat la citirea dumnezeiestilor Scripturi. Si suindu-se si sporind spre multa cunostinta cu ascutimea firii sale, si cu cele de-a pururea osteneli si indreptandu-si bine viata sa, a fost hirotonit episcop bisericii Cizicului.
Ghermanul viermilor
Ghermanul era serbat in special de agricultori si de crescatorii de animale, spunandu-se ca aceasta divinitate poate influenta in bine cresterea semanaturilor si poate apara animalele de viermi. Agricultorii considerau ca in jurul acestei date ar incepe sezonul ploilor de primavara si ca atare Ghermanul era tinut ca un veritabil patron al grindinii. De altfel, unii cercetatori au pus in legatura Ghermanul cu ritualurile de provocare, de aducere a ploii, practicate de bulgari si rusi, existand destule asemanari si cu Scaloianul romanilor dunareni.
Sarbatoare babeasca minora, Ghermanul nu cunoaste decat putine practici deosebite. Ciobanii care serbau Ghermanul obisnuiau sa scoata branza din burdufuri si sa o spele, abtinandu-se sa lucreze pe 12 mai, deoarece, la cea mai mica zgarietura, oile ar fi facut viermi.
Pe de alta parte, femeile care tineau la semanaturile lor „delegau” in ajunul Ghermanului pe una dintre ele sa dea, in pielea goala, un ocol ritual pe ogoare, pentru ca acesti viermi nabadaiosi sa nu calce peste vara prin respectivele ogoare. Potrivit mentalitatii arhaice aceste practici sunt perfect intemeiate, sarbatoarea patronata de divinitatea numita „Ghermanul viermilor” fiind asezata la un moment de cumpana in calendarul comunitatilor arhaice, comunitati dependente in mare masura de belsugul pamantului si de rodul animalelor domestice.
