Scripcaru e-n elementul lui in baltile Brasovului
Nu, nu e vorba despre balacareala politica, in care primarul Brasovului este suficient de precaut sa nu se amestece. Desi improscarea adversarilor cu diverse dejectii este la centru si in teritorii sport national all-seasons. Nu neaparat mediul politic este cel in care prospera edilul orasului, ci cel de afaceri. Mai toate legate de elementul acvatic din dotarea naturala a urbei noastre.
Mai intai s-a pus gheata apoi s-a turnat bautura
Alaturi de fitofagi, protozoare si diverse plante de apa, nufarul afacerilor pe care le deruleaza Primaria Brasov in asociere cu firme private zimbeste la soarele inceputului de vara. N-ar fi nimic rau in asta, mai ales la vremurile ecologice pe care le traim. Se-ntampla, insa, ca exploatarea lacurilor colmatate ale Brasovului in mult-laudatul parteneriat public-privat atat de uzitat in business-ul local sa prinda un lejer miros de mal.
In cartierul Racadau, acesta se simte cel mai bine, mai ales de cand a dat caldura. Anul trecut, cu putin inainte de ziua de Craciun, patronii SC Tampa SA si reprezentantii municipalitatii anuntau, spre bucuria pustimii din cartierul Valea Cetatii, ca pe lacul din zona se va deschide un patinoar. Investitorii pozau chiar in Mos Craciun, vestindu-i pe copii la televizor ca le adusesera un cadou de 500.000 de euro: instalatii de racire artificiala, imprejmuire, masina de curatat gheata, precum si o constructie de lemn ce cuprindea sala de inchiriere patine si o anexa unde se vindea hot-dog si racoritoare.
Toate au fost bune si alunecoase pana cand termometrul a inceput s-o ia razna la sfarsitul lui februarie. Gheata promisa patinatorilor pana in mai s-a topit dupa cateva zile de caldura neobisnuita si a pus astfel capat distractiei celor mici si mai putin mici. Arena n-a mai fost folosita la nimic, dar constructia de lemn s-a extins, incepand sa semene tot mai mult cu un restaurant, despre care nimeni nu suflase o vorba in discursul de inaugurare a locatiei. O asociere profitabila si bine gandita, in care mai intai s-a pus gheata in pahare, dupa care s-au turnat bauturile.
„Imparatul brasovenilor”
Soarta lacului din Poiana Brasov, un punct forte de atractie al imaginii dintotdeauna a Brasovului, cunoaste intrucatva aceeasi soarta cu a luciului de apa mult mai modest din Valea Cetatii. Primarul Scripcaru isi acorda, la inceputul lui 2005, un termen de un an pentru decolmatarea lacului si reintroducerea acestuia in circuitul turistic. Nu se inhama singur la intreprinderea asta dificila, ci in parteneriat cu firma „Imparatul Romanilor” din Sibiu. Aceeasi care administreaza compexul „Miorita”, aflat chiar pe malul lacului. Desi termenul la care se angajase George sa finalizeze lucrarea a expirat de multisor, turistii pot admira, in locul oglinzii apei, un maidan foarte pasunist si denivelat, invecinat cu o parcare maricica, destinata clientilor complexului, care a inghitit cam un sfert din suprafata lacului. Specificul ovin al locatiei o fi de vina pentru disparitia lacului din zona; ?cum oile nu prea inoata, pasunea a fost considerata mai adecvata. Cat despre parcare, ciobanii cu masini scumpe ce frecventeaza Poiana trebuie sa aibe si ei unde sa-si lase limuzinele pana consuma un bulz pe malul lacului inverzit.
Meteda veche in Noua
Dar cea mai profitabila asociere in participatiune a municipalitatii se va dovedi, probabil, cea cu societatea constanteana CES Construct SRL, prin care se doreste reamenjarea lacului si strandului din Noua. Cu pretul a aproape cincisprezece milioane de euro, din care Primaria Brasov va suporta putin peste doua, locuitorilor cartierului si brasovenilor in general li s-au promis un parc de distractii acvatic tip „Aqualand”, spatii de cazare si de alimentatie publica, terenuri de sport, parcari.
Cu experienta acumulata in Poiana si in Valea Cetatii, metoda pe care George o va aplica in participatiune la strand nu va mai fi deloc Noua, ca sa zic asa. Iar, dup? modelul pasunii de beton de la Miorita, din trambitatul Aqualand risca sa ramana doar Landul. Semn ca pe apa, cel putin la Brasov, cel mai bine merg afacerile de uscat.
Vifor Rotar
