„Marele Meci”al omenirii – guvernele luptă pentru putere cu marile corporații!
Statele lumii, începînd cu cele mai puternice, și marile corporații multinaționale (CMN) au ajuns într-o competiție dură pentru putere în sistemul internațional, iar viitorul omenirii depinde de modul în care ele vor găsi un modus vivendi, arată într-o analiză de excepție, publicată de revista Piața Financiară, reputatul diplomat Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei, fost ministru și negociatorul aderării României la UE. Iar soluția pentru ca guvernele să nu își piardă puterea în fața corporațiilor este să fie păstrată suveranitatea țărilor lor, afirmă Pușcaș.
”Așa cum credem că liderii statelor sunt decidenți raționali, ne putem imagina și că liderii corporațiilor și afacerilor internaționale sunt tot actori raționali” afirmă Pușcaș.
”Numai că am constatat, în ultimul timp, că liderii guvernelor și națiunilor sunt și ei sub imperiul unor idiosincrazii (despre actualii lideri ai SUA și Chinei, The Economist spunea recent că se comportă ca și copiii). Tot așa putem presupune că unii lideri ai corporațiilor multinaționale ar avea anumite opțiuni foarte subiective și personalizate, că și la ei idiosincraziile lasă loc de conduite care pot părea în afara raționalului.
Cel mai recent caz este cel al celebrului și câteodată excentricului antreprenor și lider de corporații Elon Musk. Până acum, acesta a operat într-un mediu economic reglementat, corporațiile pe care le-a înființat și condus înregistrând succese fulminante. Prin achiziția Twitter s-a îndreptat către mediul încă insuficient reglementat al media socială și a început să aibă probleme pe care probabil nu le previzionase.
Făcându-se o paralelă cu cazul Donald Trump, Elon Musk a fost bănuit că ar intenționa să treacă din zona afacerilor spre cea politică, mai mult că ar facilita avansul autocratismului în dauna democrației. Preluarea Twitter i-a adus chiar suspiciunea că ar putea deveni o ameninațare pentru securitatea națională a Statelor Unite ale Americii, deja propunându-se ca modul cum a constituit suma de preluare a respectivei corporații să fie investigat de autoritatea americană de reglementare a investițiilor străine.
Așadar, pășind pe un teritoriu lipsit de o clară reglementare, Elon Musk a devenit subiect de politică americană și este suspectat că folosește puterea corporațiilor care i-au adus faimă și avere enorme pentru a se amesteca în politica internă și în cea internațională (discuții cu lideri de state care depășesc sfera afacerilor).
Astăzi avem o lume în care până și cetățeanul de rând trăiește într-un mediu fizic și unul virtual. Ceea ce este diferit de aserțiunile de până acum că omul și-a conturat profilul social, îmbinând materialul cu spiritualul.
Pentru contemporani spațiul virtual/digital este la fel de palpabil ca și materia, fiind un ferment foarte puternic al redesenării relațiilor sociale viitoare. De unde și perturbările acute ale democrațiilor, sub impulsul media socială, la care se pot adăuga și numeroasele manifestări nemaiîntâlnite din sistemul internațional.
Cum s-a băgat Big Tech în războiul lui Putin
Iată, de exemplu, președintele Putin al Rusiei a inițiat acțiuni de generare a schimbării sistemului internațional actual, apelând la metodele imperiale și de Mare Putere din sec.XVIII-XIX-prima jumătate a veacului al XX-lea. Răspunsul primit este definitoriu pentru evoluțiile viitoare, deoarece a întâlnit nu doar reacția țării agresate și a altor state, dar s-a putut constata că importante corporații Big Tech, cu sediile principale în state care oficial nu sunt părți înscrise în conflict, au intervenit direct de partea Ucrainei, sprijinind cu mare eficiență derularea operațiunilor militare dirijate de la Kiev. Așadar, Big Tech a devenit pe față actor al luptei pentru putere în sistemul internațional, s-a implicat în jocurile geopolitice din zilele noastre (un atribut considerat a fi doar al statelor) și se previzionează că viitorul statut de Mare Putere va putea aparține nu doar statelor puternice, cu care ultimele decenii ne-au obișnuit, ci și corporațiilor care vor opera cu Big Data.
De unde și îngrijorarea Marilor Puteri “clasice” care vor să impună acestor corporații multinaționale reglementări „naționale”, pe când statele care nu au creat astfel de entități economico-financiare ar prefera să fie propuse reglementări internaționale (experiența reglementatoare a Uniunii Europene este adusă frecvent în discuție). Astfel de implicări ale CMN au ridicat semne de întrebare și la nivelul acționariatului corporațiilor, care se tem că statele vor impune măsuri restrictive, reducându-le marjele de de profit.
Ca atare, unii investitori au început să chestioneze implicarea liderilor corporațiilor în politica paralelă sau aparținând sistemelor politice ale statelor.
Cum va arăta lumea de mâine?
A răspunde la întrebarea de mai sus pare o întreprindere foarte îndrăzneață. Am ridicat această chestiune pentru că ea preocupă de la cetățeanul simplu la cei mai importanți lideri politici și economici din toate părțile globului. Se menționează tot timpul că trăim vremuri dominate de incertitudine și că primejdii de tot felul pot să apară în orice moment. Aceasta se datorește faptului că în ultimele decenii au fost preferate „rezolvări” pe termen scurt, profit imediat, indiferent de efecte posibile în timp mediu și extinse la câmpul social. Iar interdependențele complexe globale nu au fost gestionate adecvat, prin crearea de echilibre, fiind ignorată adâncirea asimetriilor și acumularea de vulnerabilități ale pieței și mediului socio-politic. Iar în ultimii ani a fost frecvent comentat subiectul rolului corporațiilor multinaționale în agravarea unor fenomene socio-economice regionale și globale, ca și cum acestea singure ar fi generat multiple crize în toate zonele lumii.
Big Tech, Inteligența Artificială, Big Data și viitoarele cuceriri ale științei și tehnologiei pot să fie oportunități deosebite pentru evoluția lumii doar în cazul când statele, care nu-și vor pierde suveranitatea și importanța dacă vor voi și putea să-și îmbunătățească funcțiile, vor înțelege că este nevoie de un nou tip de parteneriat cu corporațiile, bazat pe realitățile complexe, aflate într-o dinamică formidabilă, care solicită un proces de reglementare adecvat, favorizând și derularea de raporturi sociale interne și internaționale general umane.
Statele și corporațiile au fiecare și împreună locuri constructive în viitorul sistem internațional, cu condiția să nu readucă în prim-plan formule învechite ale luptelor pentru putere, ci să urmeze căile concurenței specifice, transparente și corecte.
Soluții există, ele trebuind doar să fie căutate și adoptate cu bună credință și pentru scopuri îndreptate spre progresul umanității” conchide reputatul diplomat.
