Ambasadorul Hurezeanu a dat lovitura diplomatică: președintele Austriei are pantofii linși impecabil!
Inexistentul ambasador al României în Austria, Emil Hurezeanu, s-a strecurat perfid în primele rînduri ale bătăliei pentru Schengen fix la momentul potrivit: în ziua în care austriecii ne-au stins lampa și ne-au spus fățiș că mai stăm o tură.
Mai întîi, Hurezeanu a apărut în presă cu niște declarații bizare, despre care nu se știa cînd, dacă și pentru cine au fost făcute; asta ieri. Marți, a trîntit o scrisoare de o slugărnicie inimaginabilă către președintele Austriei, care ar putea fi sintetizată astfel: dacă nu ne băgați în Schengen, s-ar putea să nu vă mai putem culege scamele de pe sacou. Hurezeanu nu a practicat diplomație în genunchi, ci direct cu limba pe bocancul austriac, începînd de la lustruirea împărătesei Maria Tereza și pînă la evocarea minunatelor momente cînd era bursier Herder la Viena, în comunism.
Și mai interesantă e alegerea adresantului: nu cancelarul, nu guvernul în ansamblu, nu ministrul de interne, ci președintele Austriei, care are un rol constituțional pur ceremonial și niciun cuvînt de spus în problematica Schengen.
Asta pentru că umilul Hurezeanu a vrut să se asigure că apelul său patetic nu va fi perceput decît strict ca o acțiune de protocol și nimic mai mult.
Extrase din scrisoarea ambasadorului român, care începe cu plecăciuni și sfîrșește cu scuze politicoase:
– Pe lângă funcţia mea actuală de reprezentant diplomatic al României, mă adresez dumneavoastră şi în calitate de rezident temporar al unui spaţiu comun care se revendică de la uzanţele unei tradiţii şi culturi administrative iniţiate de împărăteasa Maria Tereza. Efectele revigorante şi modernizatoare ale acestei tradiţii administrative care au radiat de la Viena peste graniţele fostei monarhii au condus la progresele unei regiuni extinse între izvoarele şi vărsarea Dunării. Este vorba despre un spaţiu cu o topografie deosebit de interesantă şi marcată de o simbolistică pregnantă, pe care dumneavoastră o cunoaşteţi foarte bine.
– Cu toţii suntem rezidenţi, actori şi formatori ai acestui spaţiu de valori care se articulează continuu de-a lungul Dunării, o axă a fluidităţii, a continuităţii şi, în consecinţă, a unei convieţuiri prin interacţiune. Este o regiune întinsă care nu ar fi putut înflori fără existenţa unei comunităţi de valori exprimate printr-o comunicare bazată pe respect.
”De secole admirăm şi ne orientăm după acţiunea politică, socială şi economică a Vienei”
– În spiritul tradiţiei iezuite, unul dintre principiile fundamentale ale abordării administraţiei tereziane şi al diplomaţiei moderne era şi următorul: Fortiter in re, suaviter in modo (Puternic în fapte, gentil în maniere n.n.). În ultimele zile, când guvernul federal şi-a revizuit în mod neaşteptat susţinerea tradiţională, valabilă de mai mult de un deceniu, pentru aderarea noastră la spaţiul Schengen, am regretat profund ignorarea acestor premise.
– Susţinerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relaţiei noastre bilaterale, cu atât mai surprinzătoare a fost vestea care ne-a parvenit în urmă cu câteva zile din presă că această susţinere va fi retrasă.
– De secole admirăm şi ne orientăm după acţiunea politică, socială şi economică a unei Viene încărcate de tradiţii, atât în ceea ce priveşte practica de guvernare şi administrare, cât şi modul în care se construieşte şi se transmite acţiunea diplomatică.
”Vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică”
– Având în vedere toate aceste considerente, permiteţi-mi, domnule preşedinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări faţă de riscul unei rupturi a apreciatei tradiţii austriece în diplomaţie şi comunicare, care periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum.
– În calitatea mea de modest mediator, sper foarte mult ca modul de negociere şi de transmitere a punctelor de vedere ale apreciatului guvern federal pe tema Schengen să fie articulate din nou potrivit vechii tradiţii vieneze, cu respect şi apreciere, cu sinceritate şi deschidere.
– În politica internă austriacă aţi fost, stimate domnule preşedinte federal, o voce a echilibrului, a clarităţii şi a respectului. Aţi ştiut, întotdeauna, să acţionaţi în mod înţelept şi precaut atunci când direcţia politică aleasă a fost greşită şi afecta reputaţia ţării dumneavoastră. Sunt ferm convins şi că ansamblul relaţiilor noastre bilaterale a atins o treaptă înaltă, pe care avem datoria s-o protejăm şi să nu o periclităm.
– În urmă cu 40 de ani am avut ocazia, fiind atunci bursier Herder, să păşesc în sălile imperiale în care astăzi vă exercitaţi mandatul de preşedinte federal. Percepţia mea de atunci a stat sub semnul imensei moşteniri a Mariei Tereza. Ca student, am fost atunci copleşit de istoria şi tradiţia vieneze, în plus am avut şansa de a avea parte la Viena de umanitatea şi de spiritul comunitar care îmi lipseau atât de mult din partea autorităţilor statale de atunci ale patriei mele.
– Astăzi, după 40 de ani, sunt iarăşi la Viena, în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria şi sunt încrezător că fundamentele comunităţii noastre de valori rămân omenia, respectul şi deschiderea reciprocă.
– Cu această convingere mi-am permis să-mi exprim, într-un mod poate prea personal, neobişnuit pentru un diplomat, gândurile şi îngrijorările mele privind pericolele cărora îi este expus, în momentul de faţă, parteneriatul nostru excepţional. Vă asigur, însă, mult stimate domnule preşedinte federal, că toate eforturile mele sunt puse în slujba scopului comun, şi anume, dezvoltarea cooperării noastre fără factori disturbatori, cu respect şi printr-o abordare între egali.
Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: inpolitics.ro
