Luna MARTIE – in calendarul popular

Nici o alta luna de peste an nu cunoaste atatea sarbatori precum Martie: 1 Martie – Martisorul, 9 Martie – 40 de Sfinti, 25 Martie – Bunavestire sau Blagovesteniile, zilele Babelor, apoi zilele Mosilor. Si intotdeauna, in Martie se intra in Postul Mare al Sfintelor Pasti.

De buna seama ca nu degeaba, ci pentru ca urmeaza explozia vegetatiei, reinnoirea lumii dupa o iarna in care toata natura parea moarta. Si, bineinteles, pentru ca omul traditional, bine echilibrat si ancorat in fluxul viu al ritmurilor cosmice, incepea Anul Nou agricol.
Nimic ciudat in aceasta, ba dimpotriva, o normalitate si o frumusete aproape edenica, ce-l poate face chiar melancolic pe omul modern, citadin.

Luna Martie poarta numele celei mai apropiate planete de Pamant, Marte, si a fost dedicata lui Mars, zeul razboiului. Este sinonima cu Marta (numele feminin al lunii, precum si al zeului Mars, frecvent invocat în vraji si descantece), Dochia (denumirea populara a lunii Martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului Nou Agrar, dedicata unei zeite autohtone care a fost uzurpata de mucenica crestina Evdochia), dar si cu Martisor si Germinar.
În luna Martie se începea aratul si semanatul, se curatau livezile si gradinile, se scoteau stupii de la iernat, se retezau fagurii etc. La sarbatorile cu data fixa (Zilele Babei, Martisorul, Dochia, Macinicii, Alexii, Ziua Cucului, Blagovestenie) si cu data mobila se efectuau numeroase obiceiuri si practici magice, specifice ritualului de înnoire a timpului, la început de An Agrar.

În ziua de 9 martie, ziua de Mucenici (Mosi, 40 de Sfinti Mucenici) s-au suprapus doua sarbatori de înnoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cand, conform traditiei, moare si se preface în stana de piatra si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati în cenusa pe rugul funerar pentru dreapta lor credinta.

Santoaderul cel Mare (Sambata Cailor, Sambata Sf. Teodor, Pomenirea Mortilor), celebrat la data de 12 martie a. c., în prima zi de sambata dupa Lasatul Secului de Pasti, se tine de teama pedepsei “cailor lui Santoader”. În aceasta zi, se fac pomeni pentru morti, se posteste, nu se mananca peste, doar icre, undelemn, masline. Se face coliva, care, sfintita, este buna de leac la oameni si animale. În ziua de Santoader, se prind verii si varutele, legamant juvenil încheiat de tineri (sapte – paisprezece-ani)pana la moarte pe criterii de prietenie, sex si afinitate sufleteasca.

Alexie (Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu, Ziua Sarpelui) este sfantul facator de minuni pe ape, celebrat de pescari în ziua de 17 martie, începutul Anului Piscicol, sinonim cu Ziua Pestelui. Este o reprezentare mitica sezoniera, patron al vietuitoarelor care ierneaza sub pamant, în scorburi si sub scoarta copacilor , sub pietre sau în ape, care a preluat numele si data de celebrare a Cuviosului Alexie sau omul lui Dumnezeu, din calendarul ortodox.
Alexie încalzeste si descuie pamantul la 17 martie pentru a iesi vietatile care au iernat într-însul.
Acum încoltesc buruienele, ies serpii si insectele. Acestora nu li se pronunta numele ca sa nu faca paguba.
Se matura ograzile, se aprind focuri prin gradini si livezi, se ocolesc casele si acareturile cu tamaie si carpa arsa pentru alungarea serpilor si insectelor, se leaga tulpinile pomilor fructiferi cu paie sa nu se catere omizile pe crengi, se suna din clopotei sau se fac zgomote batand din fiare vechi pentru a speria serpii, soparlele, salamandrele, broastele.

Bibliografie specialitate: Olteanu, Antoaneta, Calendarele poporului roman, EdituraPaideie, Bucuresti 2001 Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dictionar, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1997 (I.M.)