Averile ziaristilor
Saptamana financiara publica acum aproape doua saptamani un top asteptat indelung de „o anumita parte” a cititorilor, ca sa folosesc o expresie deturnata putin de la versiunea originala. Redactorii saptamanalului au purces, in urma cu vreo trei luni, sa cotrobaiasca prin cuferele celor ce se ocupa zilnic de averile altora. Rezultatul a fost un calcul aproximativ, fara pretentia unui clasament, a averilor detinute de cateva figuri foarte vizibile ale tagmei ziaristilor.
Potrivit semnatarilor, materialul ce insiruie bunurile detinute de jurnalistii titrati ai patriei, din presa scrisa si din audiovizual, a fost alcatuit pe baza unui formular pe care gazetarii au fost invitati sa-l completeze ori in temeiul datelor fiscale la care alcatuitorii lui avut acces in mod legal. Aici n-au functionat declaratiile de avere, ce pot fi consulate cand vine vorba despre demnitari, cu tot gradul lor de probabilitate; datele culese reflecta gradul de colaborare a protagonistilor articolului cu cei care l-au redactat. Cei mai multi au completat formularul, dar au fost si altii care au refuzat s-o faca. In cazul ultimilor, averea a fost estimata exclusiv pe baza datelor din registrele de evidenta a firmelor pe care le detin.
Simpla rasfoire a revistei, subtirica precum orice produs la prima sa editie, preocupata mai degraba sa nu iste valuri, pare insa sa confirme presupunerea autorilor ei, exprimata in preambul: „ziaristii (dar e vorba doar despre elita gazetareasca din Romania) sunt deschizatorii de drumuri ai clasei mijlocii din Romania”.
Interesanta presupunere
Dupa ce se straduiesc in van de ani de zile sa depisteze unde se afla patura mediana a populatiei, strivita intre un strat gros precum soriciul de ultraimbogatiti si clasa imensa a amarastenilor, chiar ceva mai rasariti, ziaristii porniti in cautarea clasei de mijloc au ajuns ei insisi s-o formeze. O fi din pricina defectului de exemplaritate la care se simte obligata uneori presa cand se ia prea in serios, sau din simplul motiv ca orice loc viran are tendinta sa fie ocupat spontan, indiferent ca el se gaseste in patrimoniul imobiliar sau in imaginarul colectiv? Sa fi suferit ziaristii etalati de revista doar de horror vacui, celebra propensiune de a umple goluri cu ceva, sau sunt chinuiti permanent de dorinta cu tot mai multa legitimare in mentalitatea sociala, de a se capatui neaos, chiar daca nu recurg? – sau nu s-a demonstrat clar ca au facut-o – la aceleasi metode precum cei despre care scriu?
Presupunerea cu clasa de mijloc pe care ar forma-o ziaristii este contrazisa inca de la primele pagini ale revistei de constatarea clara ca unii dintre ei sunt demult in high-life si isi pot spune fara jena moguli de presa. Cand directorul Ziua Sorin Rosca Stanescu detine un iaht Mastercraft, e greu sa crezi ca transpira la intemeierea clasei de mijloc; broboanele de pe fruntea lui sunt doar picaturi rebele din apa lacului Snagov, cand nu sunt de-a dreptul stropii marini ai Mediteranei unde isi face probabil weekendurile.
Dar ar fi nedrept sa-l pomenesc doar pe el, cand are contracandidati seriosi printre colegi la titlul de cel mai avut gazetar roman. Articolul incropit de „Saptamana financiara” nu are, desigur, rubrici pentru a semnala cat dintre banii incasati de sefii de gazete vin din publicitatea de la stat, la care se inghesuie ori facator de ziare in Romania sau, probabil, si de aiurea.
Oricum, un principiu democratic a insufletit demersul lor: protagonistii au fost tratati egal si nu s-au facut discriminari. Dacia pe care o ostenteaza Cristian Tudor Popescu sta fara complexe alaturi de Spitfire-ul de colectie al colegului sau de redactie de la „Gandul” Adrian Ursu. Garajul de presa este insa ocupat abuziv de herghelia de cai putere pe care ii biciuieste moderatorul cu cel mai mare debit verbal din media, Dan Diaconescu. Danut poseda cu nerusinare vreo 5-6 masini – Bentley, Porsche si alte marci capitaliste – desi emite dintr-o televiziune care incape lejer, cu toata aparatura si angajatii, intr-un garaj de service auto.
N-o sa va stric placerea lecturii cu detalii locative sau de performante tehnice ale bolizilor din dotarea gazetarilor. O mica remarca merita facuta despre preambulul celor de la Saptamana financiara: „Unii au devenit, de-a lungul anilor, patroni de presa, moguli, iar altii au ramas de caruta” spun redactorii financiari despre colegii despre care-au scris.
Decalajul dintre Bentley si caruta masoara bine distanta dintre paturile sociale ale gazetariei.
Vifor Rotar
