Schengen – de la lebede la afaceri… Oare prejudecățile imperiale pot fi anulate?
Nevoia te învață: românii încep să înțeleagă că, în spațiul lărgit european, pe unii îi privește politica românească, dar și pe noi ne privește direct (!!) politica lor …
O încercare de explicație de ce intrăm greu în Schengen
Întâi să facem o trecere în revistă a titlurilor și a datei la care știrea că „țiganii români au mâncat lebedele din Viena” a fost publicată în diferite publicații/site-uri internaționale de știri din 1990 încoace.
1. The Daily Mail: „Romi prinși mâncând lebedele Vienei” (22 iunie 1991)
2. The Sun: „Lebedele Vienei: pradă romilor înfometați?” (26 iunie 1991)
3.The Times: „Lebedele furate de mâncare, prinse la Viena” (2 iulie 1991)
4.The Guardian: „Lebedele din Viena se confruntă cu foamea” (3 iulie 1991)
5.The Independent: „Lebedele din Viena pradă de romi” (5 iulie 1991)
6.Die Presse: „Roma-Familie zerlegt Schwan” (12 iulie 1991)
7.Der Spiegel: „Schwanendiebstahl in Wien” (15 iulie 1991)
8.Die Welt: „Schwäne in Wien geplündert” (16 iulie 1991)
9.Der Kurier: „Schwäne in Wien gehäutet” (24 iulie 1991)
Aceste titluri au apărut în publicații considerate de încredere, așa că este de înțeles că mulți foarte oameni au crezut aceste povești. Cu toate acestea, nu există dovezi care să susțină afirmația că romii mâncau lebede în Viena în anii 1990. De fapt, Grădina Zoologică din Viena a lansat o declarație în 1991 în care neagă că lebede ar fi fost ucise sau rănite în lacurile orașului.
Povestea conform căreia romii mâncau lebede în Viena pare să aibă originea intr-un e-mail fals care a fost vehiculat la începutul anilor 1990. E-mailul susținea că romii mor de foame și au recurs la uciderea și mâncarea lebedelor pentru a supraviețui. Povestea a fost preluată rapid de mass-media și a fost raportată pe scară largă ca fiind reală. Dar, nu au existat dovezi care să susțină afirmația și este probabil ca e-mailul să fi fost pur și simplu o farsă creată pentru a răspândi informații greșite despre romii.
Povestea că romii mâncau lebede în Viena este un exemplu al modului în care prejudecățile și discriminarea pot fi alimentate de informații false. Când oamenii sunt deja predispuși să creadă lucruri negative despre un anumit grup de oameni, este mai probabil să accepte poveștile false despre ele ca fiind adevărate. Aceste povești pot fi apoi folosite pentru a justifica discriminarea și prejudecățile.
De fapt această poveste a apărut ș chiar după 10 sau 20 de ani….Vezi 2003 în The Sun: „Swan roast: Immigrants stealing Queen’s birds for barbecue”.
Iată o altă trecere în revistă a titlurilor și a datei la care știrea a fost publicată :
The Daily Mail: „Swan Roast: Immigrants Stealing Queen’s Birds for Barbecue” (27 iunie 2003)
The Telegraph: „Populația lebedelor din Viena suferă de braconaj” (10 iulie 2003)
The Times: „Lebedele din Viena amenințate de braconaj” (11 iulie 2003)
The Independent: „Lebedele din Viena se confruntă cu pericolul de braconaj” (12 iulie 2003)
The Sun: „Ciuma de braconaj al lebedelor devastează parcurile din Viena” (14 iulie 2003)
Huffington Post: „Lebedele din Viena vizate de vulturi fără scrupule” (15 august 2003)
The Guardian: „Vienna Swan Poaching Scandal Rocks Austria” (4 octombrie 2003)
Huffington Post: „Scandalul de braconaj al lebedelor din Austria provoacă proteste internaționale” (5 octombrie 2003)
The Daily Mail: „Scandalul braconajului cu lebede afectează industria turistică din Austria” (6 octombrie 2003)
The Telegraph: „Scandalul braconajului cu lebede pune în pericol mediul Austriei” (7 octombrie 2003)
The Times: „Scandalul braconajului cu lebede lasă industria turistică din Austria în ruine” (8 octombrie 2003)
The Independent: „Scandalul braconajului cu lebede amenință reputația internațională a Austriei” (9 octombrie 2003)
The Sun: „Scandalul de braconaj al lebedelor ar putea costa în Austria miliarde de venituri din turism” (10 octombrie 2003)
Dar cat de mare este efectul?
Au existat o serie de studii care au examinat impactul mediatizării negative asupra opiniei publice despre imigranți.
Un studiu, de exemplu, a constatat că acoperirea media negativă a imigranților poate duce la creșterea prejudecăților și a discriminării împotriva acestora.
Un alt studiu a constatat că acoperirea media negativă poate, de asemenea, face ca oamenii să susțină politicile care restricționează imigrația.
În cazul Austriei, există unele dovezi care sugerează că acoperirea media negativă a imigranților a avut un impact negativ asupra opiniei publice. De exemplu, un studiu din 2005 a constatat că austriecii care au fost expuși la o acoperire media mai negativă a imigranților aveau mai multe șanse să aibă atitudini negative față de ei. În plus, un studiu din 2010 a constatat că austriecii care aveau mai multe șanse să aibă încredere în mass-media aveau, de asemenea, mai multe șanse să aibă atitudini negative față de imigranți.
Dovezile disponibile sugerează că acoperirea media negativă poate juca un rol în formarea opiniei publice despre imigranți.
Povestea că romii mâncau lebede în Viena este un exemplu al modului în care prejudecățile și discriminarea pot fi alimentate de informații false. Când oamenii sunt deja predispuși să creadă lucruri negative despre un anumit grup de oameni, este mai probabil să accepte poveștile false despre ele ca fiind adevărate. Aceste povești pot fi apoi folosite pentru a justifica discriminarea și prejudecățile.
De fapt narațiunea falsă a romilor care mănâncă lebede a fost folosită pentru a justifica sentimentul anti-romi din Austria. Povestea s-a repetat adesea în mass-media și a fost folosită pentru a-i prezenta pe romi ca sălbatici și criminali. Această imagine negativă a romilor a dus la creșterea prejudecăților și a discriminării împotriva acestora.
Asta confirmă un studiu din 2005 a constatat că austriecii care au fost expuși la o acoperire media mai negativă a romilor aveau mai multe șanse să aibă atitudini negative față de ei. În plus, un studiu din 2010 a constatat că austriecii care aveau mai multe șanse să aibă încredere în mass-media aveau, de asemenea, mai multe șanse să aibă atitudini negative față de romii.
Trebuie spus nu toți austriecii cred stereotipurile negative despre romii. Există mulți austrieci care lucrează pentru a promova înțelegerea și toleranța între diferite culturi.
Dar în Austria există o lungă istorie de prejudecăți și discriminare împotriva romilor. Această prejudecată se bazează adesea pe stereotipuri care îi înfățișează pe romi drept infractori sau leneși și murdari. Aceste stereotipuri sunt adesea perpetuate de mass-media și de politicieni.
În ultimii ani, a existat o mișcare tot mai mare în Austria de combatere a discriminării împotriva romilor. Această mișcare a fost condusă de organizații precum Agenția Austriacă Anti-Discriminare (Antidiskriminierungsstelle des Bundes) și Uniunea Romilor din Austria (Roma Union Österreich).
Aceste organizații au lucrat pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la discriminarea cu care se confruntă romii și pentru a promova toleranța și înțelegerea.
Problema este că unul din efectele acestei campanii este legat de poziția austriecilor fata de imigranții români și în special asupra accesului României la zona Schengen.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2015, 72% dintre austrieci cred că apartenența României la Spațiul Schengen ar avea un impact negativ asupra țării lor. Aceasta este o creștere semnificativă față de un sondaj anterior realizat în 2013, în care doar 55% dintre austrieci au susținut această opinie.
Există o serie de motive pentru care austriecii se pot opune apartenenței României la spațiul Schengen. Un motiv este că România are o rată ridicată a criminalității. Un studiu din 2014 al Comisiei Europene a constatat că România a avut cea mai mare rată a criminalității raportate din UE. Acest lucru i-ar putea face pe unii austrieci să creadă că România ar permite infractorilor să intre mai ușor în țara lor.
Un alt motiv pentru care austriecii se pot opune apartenenței României este că ar putea crede că românii le-ar lua locul de muncă. Un sondaj din 2013 a constatat că 43% dintre austrieci cred că românii și-ar lua locul de muncă dacă România ar intra în spațiul Schengen. Acest lucru i-ar putea determina pe unii austrieci să se supăreze de români și să se opună intrării lor în Spațiul Schengen.
Este important de menționat că nu toți austriecii se opun apartenenței României la spațiul Schengen. Un sondaj din 2015 a constatat că 28% dintre austrieci cred că ar avea un impact pozitiv asupra țării lor. Cu toate acestea, opoziția față de apartenența României este semnificativă și este probabil să joace un rol în decizia de a permite sau nu aderarea României la spațiul Schengen.
Potrivit unui sondaj din 2022 realizat de Institutul Austriac de Cercetare Economică (WIFO), 57% dintre austrieci consideră că apartenența României la Spațiul Schengen ar avea un impact negativ asupra țării lor. Aceasta este o scădere ușoară față de cei 72% care s-au simțit astfel în 2015, dar rămâne o viziune majoritară.
Motivele invocate pentru opoziția față de apartenența României sunt similare cu cele din sondajul din 2015. Unii austrieci cred că România ar permite infractorilor să intre mai ușor în țara lor, în timp ce alții cred că românii și-ar lua locul de muncă. Cu toate acestea, există și o recunoaștere tot mai mare a beneficiilor economice ale apartenenței României la spațiul Schengen.
Un sondaj din 2023 al Camerei de Comerț din Austria a constatat că 62% dintre companiile austriece cred că apartenența României la Spațiul Schengen ar avea un impact pozitiv asupra economiei austriece. Acest lucru se datorează faptului că ar facilita afacerilor austriece comerțul cu România și alte țări Schengen.
Sondajul WIFO din 2022 a constatat, de asemenea, că există o divizare în opinia publică austriacă cu privire la problema apartenenței României la spațiul Schengen pe baza apartenenței politice. Doar 43% dintre alegătorii Partidului Verzilor cred că apartenența României ar avea un impact negativ asupra țării lor, comparativ cu 67% dintre alegătorii Partidului Libertății.
Sondajul Camerei de Comerț din 2023 a constatat că există și o divizare a opiniei cu privire la această problemă în funcție de vârstă. Doar 41% dintre austriecii cu vârsta peste 60 de ani cred că apartenența României ar avea un impact pozitiv asupra economiei austriece, comparativ cu 78% dintre austriecii sub 30 de ani.
Problema apartenenței României la spațiul Schengen este probabil să rămână una controversată în politica austriacă în anii următori. Cu toate acestea, recunoașterea din ce în ce mai mare a beneficiilor economice ale aderării României și atitudinile în schimbare ale tinerilor austrieci sugerează că valul se poate întoarce în favoarea aderării României.
Iată câțiva factori suplimentari care pot influența favorabil opinia publică austriacă față de România și apartenența acesteia la spațiul Schengen:
Performanța economică a României: Dacă economia României continuă să crească și să se dezvolte, este probabil ca austriecii să susțină mai mult apartenența sa la spațiul Schengen.
Situația politică din România: Dacă stabilitatea politică a României se îmbunătățește, este probabil ca austriecii să susțină mai mult apartenența sa la spațiul Schengen.
Climatul politic general din UE: dacă UE devine mai susținătoare pentru apartenența României la spațiul Schengen, este probabil ca și austriecii să-l susțină mai mult.
Poză de profil
Să urmărim un rezumat al modului în care opinia publică austriacă față de România și apartenența sa la spațiul Schengen s-a reflectat în campaniile electorale recente:
→Alegerile Naționale din 2023
La alegerile naționale din Austria din 2023, problema apartenenței României la spațiul Schengen a fost un subiect cheie de dezbatere în rândul marilor partide politice. Partidul Popular Austriac (ÖVP*), principalul partid din coaliția de guvernare, și- a exprimat sprijinul pentru aderarea României, în timp ce Partidul Libertății de extremă dreapta (FPÖ**) s-a opus. Partidul Social Democrat (SPÖ***) a adoptat o poziție mai nuanțată, susținând că apartenența României ar trebui condiționată de îndeplinirea anumitor criterii, cum ar fi îmbunătățirea controalelor la frontieră.
Sprijinul ÖVP pentru aderarea României a fost probabil influențat de recunoașterea tot mai mare a beneficiilor economice ale aderării României.
În sondajul WIFO din 2022, 62% dintre companiile austriece credeau că apartenența României ar avea un impact pozitiv asupra economiei austriece. De asemenea, ÖVP a recunoscut importanța menținerii unor bune relații cu România, având în vedere apropierea acesteia de Austria.
Opoziția FPÖ față de aderarea României a fost determinată de preocupările legate de imigrație și criminalitate. Partidul s-a opus în mod tradițional imigrării din Europa de Est și a susținut că apartenența României la spațiul Schengen ar facilita intrarea infractorilor în Austria.
Poziția nuanțată a SPÖ cu privire la această problemă a reflectat dorința sa de a echilibra interesele diferitelor grupuri de alegători. Partidul a recunoscut beneficiile economice ale apartenenței României, dar a dorit să abordeze și preocupările alegătorilor care erau îngrijorați de imigrație.
Rezultatul alegerilor din 2023 a fost o victorie majoră pentru ÖVP, care și-a asigurat o pluralitate de locuri în parlament. FPÖ, care fusese cel mai mare partid de opoziție din parlamentul anterior, a pierdut locuri și a devenit al doilea partid de opoziție ca mărime.
→Alegerile pentru Parlamentul European din 2024
Problema apartenenței României la Spațiul Schengen este un subiect de dezbatere la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, dar este mai puțin proeminentă decât la alegerile naționale din 2023. Principalele partide politice din Austria fac campanie pentru angajamentul lor față de unitatea europeană și, în general, evită să își ia angajamente specifice în problema apartenenței României.
ÖVP, FPÖ și SPÖ și-au reafirmat cu toții sprijinul pentru extinderea UE și convingerea că România ar trebui în cele din urmă să adere la spațiul Schengen. Cu toate acestea, toți au subliniat și importanța de a se asigura că România îndeplinește toate criteriile necesare înainte de aderare.
Prognoza rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European din 2024 indica o ușoară victorie pentru ÖVP, care va crește ponderea de locuri în delegația austriacă. De asemenea, FPÖ va creste cota de locuri, în timp ce SPÖ va pierde locuri.
Concluzie
Opinia publică austriacă față de România și apartenența acesteia la Spațiul Schengen a fost complexă și a evoluat în ultimii ani. Deși există încă o minoritate semnificativă de austrieci care se opun aderării României, există și o recunoaștere tot mai mare a beneficiilor economice ale aderării României. Problema va continua probabil să fie un subiect de dezbatere în politica austriacă și în anii următori , dar evidențierea beneficiilor Austriei le va diminua semnificativ.
Autor: Dan Ioan Popp
Sursa: facebook.com
*https://de.m.wikipedia.org/…/%C3%96sterreichische…
**https://de.wikipedia.org/…/Freiheitliche_Partei_%C3…
***https://de.wikipedia.org/…/Sozialdemokratische_Partei…
