România a semnat monitorizarea cetățenilor și instituțiilor românești prin intermediul Ucrainei(2)
Va să zică, de când ne făcurăm Hub cibernetic ni se sui la cap făloșenia tehnologică! Sau, cel puțin așa susține Ivan al nostru(mai mult al lor, de fapt) de la ministerul Digitalizării care a semnat cu Fedorov al lor, omologul ukrainofilului nostru, Acordul de cooperare strânsă și de transfer tehnologic și cibernetic.
În fapt o interconectare a sistemului nostru digital, eventual servere, prin rețele subterane din fibră optică, soft-uri și programe cibernetice comune de securitate informatică a țării, cu sistemul ucrainian corespondent.
O asemenea năstrușnicie nătângă nu s-a mai inventat de pe vremea lui Adrian Năstase, care a realizat și el o astfel de interconectare și cooperare, însă energetică, cu Austria prin Petrom și OMV. Spunea Năstase atunci că cine controlează Petrom controlează politica românească. Soarta vitregă ne-a aruncat din perspectivă energetică în brațele noilor habsburgi, cu rezultatul cunoscut pentru Schengen-ul nostru. Și totuși Năstase încă umblă liber, iar dosarul OMV- Petrom rămâne închis, cu larga complicitate a procurorilor Parchetului ÎCCJ.
O astfel de interconectare, de această data a intereselor cibernetice și de securitate informatică ale României ni se impune din nou, de această data cu consecințe infinit mai grave pentru securitatea țării. Pentru că o țară care-și predă secretele securității cibernetice unui regim străin, totalitar și aflat în război cu o mare putere, este ca o fată mare aflată la scăldat la gârlă și cu hainele lăsate pe mal, surprinsă de lotri, adică fără nicio apărare.
În episodul precedent ilustram pericolele pentru securitatea națională care pot surveni din partea ucrainenilor. Care pot monitoriza și sabota, datorită interconectării cibernetice, întregul popor român și instituțiile sale, inclusiv sistemele militare. Ce se va întâmpla de exemplu dacă deodată nu va mai fi în interesul României să sprijine necondiționat Ucraina, nici măcar cu liberă trecere a transporturilor agricole ale acestei țări prin apele românești?
Evident că Ucraina ne va putea ataca cibernetic cu hackerii săi, pentru că ne va considera stat adversar, având acesată posibilitate datorită întrepătrunderii noastre cibernetice în domeniul sistemelor de securitate informatice ale țării cu sistemele ucrainene.
Acordul aberant semnat de România cu Ucraina ne expune atacurilor cibernetice rusești
Este cazul să abordăm însă analitic și sintetic și paradigma opusă, cea a posibilului atac cibernetic din partea Rusiei, care și-a dezvoltat capacitățile războiului hibrid, în special informatic, la niveluri neatinse până în prezent. Și cum niciun sistem cibernetic ucrainean nu este la adăpost de atacurile rusești, prin interconectarea României cu un stat aflat în război cu rușii putem avea neplăcuta surpriză ca hackerii ruși să atace sisteme vitale ale securității cibernetice a României exact prin intermediul interconectării noastre cu Ucraina.
Practic un sistem oarecum sigur de securitate cibernetică, cel românesc, este interconectat cu unul nesigur, al Ucrainei aflate în război cu Rusia, în fapt un război fratricid între rușii moscoviți și rușii kieveni. Astfel transferul de tehnologie informatică preconizat a se direcționa dinspre Uniunea Europeană prin România către Ucraina ar putea foarte bine să ajungă în brațele așa-denumitului dușman comun.
Românii, inovatori la capitolul cedare de suveranitate, de teritorii și de securitate
Oare Imperiul Licurician, de la care absorbim noi lumină conform lui Băsescu, a pomenit așa neghiobie vreodată, interconectarea și cooperarea sa cibernetică cu alte țări, inclusiv cu aliații din NATO? Evident că nu. Eventual ei își spionează cibernetic atât dușmanii cât și aliații, aspect dovedit deja cu prisosință. Cum nici Germania și Franța, ca să nu mai vorbim de Marea Britanie când mai ființa în UE, nu și-au pus vreodată problema cooperării cibernetice totale și a interconectării informatice ale sistemelor lor de securitate națională.
În fapt nu am văzut niciun aviz CSAT pentru această stupiditate a guvernului Ciolacu, promovată de Ivan Bogdan, un alt „invalid” doctoral de-al lui Dâncu la de acum fatidica Universitate din Cluj Babeș-Bolyai. Asta pentru că orice cedare de securitate cibenetică a țării către un stat strain, aliat sau nu, iar în cazul Ucrainei este vorba de un stat nealiat și dușman secular al României!, este echivalentă cu cedare de suveranitate, pedepsită de legea penală la capitolul Trădare de Țară. Infracțiune care nu se prescrie niciodată.
Teoretic, și Petre Roman, Adrian Severin și Emil Constantinescu pot fi încă judecați pentru cedarea formală de suveranitate în 1997 asupra teritoriilor din nordul României, deținute ilegal de Ucraina în baza pactului Ribbentrop-Molotov și a șantajului lui Stalin din 1940, prin acel tratat de bună vecinătate. Atunci ei au susținut că României i-a fost impusă consfințirea cedării definitive a nordului Bucovinei, a ținutului Herței și a nordului Maramureșului de către Uniunea Europeană în cursul procesului de aderare. Aspect care s-a dovedit ulterior fals.
Zelensky se pregătește să tuteleze România, nu să fie tutelat de aceasta
Să vedem acum dacă Zelensky chiar își dorește tutela României în ce privește dezvoltarea cibernetică și militară a Ucrainei. Sau de fapt se pregătește pentru un rol mult mai important, acela de lider regional ce i-a fost promis de Ursula Van der Leyen și de Macron, susținuți de izvorul de decrepitudine numărul unu de la Casa Alba. România urmând în fapt să devină o țară tutelată, un protectorat al Ucrainei, țară care ne va superviza și securitatea militară și cea cibernetică după aderarea la Uniunea Europeană și la NATO. Pentru că din declarațiile sale el este pregătit să joace rolul puterii regionale, nu să lase României acest destin, după cum s-a văzut la Davos, dar și în alte întâlniri ale sale cu liderii europeni și americani: „Sunt încrezător că industria noastră de apărare – cu condiţia să continue să se dezvolte în mod constant – va deveni în cele din urmă unul dintre primele 10 cele mai productive şi mai puternice complexe de apărare din lume. Acesta este adevăratul potenţial al Ucrainei, iar ţara noastră poate deveni cu siguranţă unul dintre furnizorii de securitate la nivel mondial şi unul dintre cei mai puternici membri ai NATO. Noi lucrăm pentru acest lucru”, a asigurat liderul ucrainean, preluat de Știri pe Surse.
Mai mult, în discuțiile sale cu Elon Musk președintele Zelensky a preconizat implicarea Ucrainei în proiecte spațiale și a tehnologiei sateliților de comunicații alături de gigantul american.
Unde se găsește România în aceste proiecte, pentru că micul totalitar de la Kiev n-a menționat? „Acesta a afirmat că a discutat cu şeful SpaceX ”posibile proiecte spaţiale”. ”Dar despre asta voi vorbi după război”, a mai afirmat Zelenski, potrivit News.ro. N-a precizat dacă și România, ca Hub regional închipuit de prostănacii din guvernul Ciolacu, va fi prezentă la convorbiri.
Ucraina recrutează hackeri pentru atacuri cibernetice asupra Rusiei
Atacurile informatice ale Rusiei asupra sistemului de securitate al Ucrainei, edesfășurat prin redutabila sa capacitate de a purta războaie hibride, inclusiv cibernetice, a determinat Ucraina să găsească contraofensive cibernetice eficiente. În acest scop sunt recrutați hackeri ucraineni care să-și aducă contribuția la războiul cu Rusia.
Înțelegem de aici, chiar dacă inadecvatul ministru român al digitalizării, Ivan Bogdan, nu înțelege, sau se face că nu înțelege, că pe mâna acestor hackeri va intra și proiectul de cooperare și interconectare cibernetică semnat de România cu Ucraina. Iar penetrarea serverelor instituțiilor românești și decriptarea parolelor va fi o joacă de copil informatic, inclusiv tehnologiile informatice europene ce vor străbate România în drumul lor către această țară. Cine ne garantează că hackerii ucraineni nu vor folosi aceste tehnologii apoi împotriva României?
Yegor Aushev, cofondator al unei companii de securitate cibernetică din Kiev, a declarat pentru Reuters că a scris postarea(aceea în care este anunțată angajarea hackerilor de către guvernul ucrainean n.n.) la cererea unui înalt oficial al Ministerului Apărării, care l-a contactat joi. Firma lui Aushev, Cyber Unit Technologies, este cunoscută pentru colaborarea cu guvernul ucrainean în ceea ce privește apărarea infrastructurii critice, anunță Cotidianul. Aushev a declarat că voluntarii vor fi împărțiți în unități cibernetice defensive și ofensive. Unitatea ofensivă de voluntari pe care Aushev a declarat că o organizează ar ajuta armata ucraineană să desfășoare operațiuni de spionaj digital împotriva forțelor rusești invadatoare. „Avem o armată în interiorul țării noastre”, a declarat Aushev, preluat de Cotidianul.
Prin urmare, datorită cooperării și interconectării cibernetice a României cu Ucraina, țara noastră va fi parte a atacurilor cibernetice desfășurate împotriva Rusiei, ceea ce ar echivala cu o declarație de război. Aspect pe care Zelensky l-a urmărit de la începutul războiului, atragerea unei țări NATO într-un conflict deschis împotriva Rusiei, pentru activarea Art.5, cel al apărării colective. Dacă nu i-a ieșit cu polonezii încearcă cu românii, pentru că aceștia sunt mai slugarnici și mai prost pregătiți, consideră cu siguranță stăpânul de la Kiev.
„De la începutul războiului, gruparea (ucraineană .n.n) de hackeri ‘Anonymous’ a revendicat mai multe atacuri cibernetice asupra mass-mediei ruse. Hackerii au spart televiziunile de stat rusești de Ziua Victoriei pentru a difuza un mesaj despre războiul din Ucraina tocmai în ziua în care Rusia a celebrat cea mai importantă sărbătoare a sa” se dezvăluie la Profit.ro.
România își pune secretele cibernetice în mâinite unui lider la fel de totalitar precum Putin
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, spune că președintele Volodimyr Zelensky este tot mai izolat și mai autoritar și că, la un moment dat, nu va fi nicio diferența între „Ucraina condusă de Zelenski și Rusia, unde totul depinde de toanele unui singur om”. Consideră primarul Kievului preluat de Cotidianul.
În aceste condiții, declarațiile unui ministru român al digitalizării stupid, asta pentru a folosi o formulă elegantă, frizează prostia absolută. El nefiind de fapt decât un alt produs doctoral eșuat din panoplia lui Vasile Dâncu, asemenea securiștilor de rit nou absolvind respectiva facultate clujeană de comunicare și politică, deci nicidecum aceea de informatică, cibernetică, sau alte domenii înrudite ale tehnologiei informatice.
A copiat niscaiva fraze pompoase din vreo revistă de informatică precum toți plagiatorii de la Cluj și le-a dat drumul la vale în presă prin intermediul comunicării, pe care se presupune că a învățat-o la facultate. Nicidecum nu demonstrează vreo capacitate intelectuală de a înțelege în ce gaură neagră de securitate introduce România prin acest acord cibernetic funest încheiat cu Ucraina:
Cotidianul i-a expus declarația stupidă, fără echivoc, prin care Ivan predă securitatea cibernetică a României unui stat strain și nealiat:
„Prin Acordul semnat cu omologul ucrainean, România îşi întăreşte poziţia de hub regional pentru tehnologii emergente şi securitate cibernetică. Punem astfel bazele unui mecanism prin care Uniunea Europeană va finanţa proiecte concrete de transfer tehnologic şi decunoştinţe către Ucraina, proiecte în care România va fi lider de parteneriat” și:
„Creşterea rezilienţei şi a protecţiei infrastructurii digitale din Ucraina şi România; consolidarea nivelului de protecţie cibernetică a reţelelor şi infrastructurilor naţionale ale Ucrainei şi României; dezvoltarea infrastructurii cloud pentru serviciile publice electronice(sic! Adică a unui nor informatic comun, în care toate sistemele de securitate publice electronice ale României devin accesibile Ucrainei!!! N.n.);” cum arătam înepisodul precedent.
Libiu Mateescu
