NATO vrea război cu Rusia, dar tinerii europeni nu vor să lupte nici pentru țările lor

Declarațiile elucubrante ale lui Emmanuel Macron despre necesitatea trimiterii de trupe NATO în Ucraina pentru a se lupta cu rușii „în Tocător” s-au lovit de o realitate pe cât de sumbră, pe atât de adevărată. Anume că tinerilor Europei nici prin gând nu le trece, nu să-și dea viața prostește prin mlaștinile și coclaurile Ucrainei, dar nici măcar să-și apere țara în care s-au născut.
Individualismul feroce și cultura minorității deviante, sexuale sau religioase promovate de progresismul alienant și nihilist, care respinge orice cultură a istoriei naționale și a tradițiilor ca fiind o concepție retrogradă, dă roade astăzi. Tinerii cufundați în hățișurile realității virtuale a Internet-ului nu concep să-și pună viața la mezat în numele unor concepte învechite-potrivit propagandei populare progresiste, LGBTQ-iste și ecologiste, deci resping orice încorporare și loialitate față de țară, neam, limbă, istorie națională, etc.
Universalitatea, europenismul, ecologismul și pansexualismul sunt principiile pentru care merită să lupte, pe Internet desigur, noțiuni transnaționale și non-identitare. Cât despre religie, aceasta este considerată redundantă în contextul noii religii a platformelor de socializare și a Internet-ului alienant.
Prin urmare, ce trupe ar intenționa NATO să trimită la moarte sigură, altele decât acelea de profesioniști și mercenari, unele care dau bir cu fugiții la prima răsturnare a situației pe front și care au un singur scop în desfășurarea lor pe front, acela de a câștiga cât mai mulți bani într-un timp cât mai scurt și într-o relativă siguranță?
Aceste trupe nu se vor avânta în situații primejdioase pe front și vor specula orice posibilitate de degajare dintr-o luptă acerbă cu rușii, prin urmare astfel de trupe nu pot învinge. Iar colac peste pupăză, se pare că nici ucrainenii nu mai vor să lupte, iar Zelensky le pregătește trimiterea pe front cu arcanul și uitarea lor acolo în tranșee, prin noua lege care nu mai prevede demobilizarea celor care au îndeplinit trei ani de stagiu militar pe frontul anti-rus.

Generalii de popotă și de izmene ai Armatei române, premierul bișnițar al României, ministrul sexagenar al Min. Apărării, în frunte cu întâiul turist al țării, visează glorie militară
În aceste condiții scelerații care conduc Armata română, ori din luxul paradisiac al concediilor prezidențiale, ori din birourile partidului stat putred până în rărunchi de corupție și nepotism, partid care dă ministrul Apărării și premierul României, pe cât de stupizi pe atât de exaltați, pe ce se bazează când vor o confruntare cu rușii?
Un sondaj telefonic realizat de Cotidianul, în afara sondajelor trucate și mincinoase comandate de ministerul Apărării, releva că majoritatea covârșitoare a tinerilor contactați prefer să facă orice muncă în Occident decât să moară în vreun război imaginat de imbecilii care conduc România.
Ba mai și înjurau, spunând persiflant că să se ducă Ciolacu, covrigarul buzoian, să moară pentru țară. Iată realitatea cruntă care stăruie hidoasă în fața politrucilor neghiobi și necunoscători într-ale războiului din fruntea NATO. Care se visează conducători de oști, precum reducționistul intelectual Stoltenberg, norvegianul exaltat care a mobilat inutil biroul de comandă al secretarului general al Alianței Nord-Atlantice din 2014 până acum. Ca să nu mai reluăm și teza „prostănacului” său de adjunct.
Cert este un lucru, că acești birocrați insipizi n-ar fi în stare să conducă un război în Burkina Faso, darămite în Ucraina având Federația Rusă ca adversar, sprijinită de China, Iran, Arabia Saudită, India și Coreea de Nord.
Iată deci, de ce tinerii n-au niciun motiv să ia în considerare niciun fel de inițiative războinice ale expiratei alianțe NATO și nici să moară pe aiurea trimiși de fitecine. Iar constatarea nu este a noastră, ci a prestigiosului The Economist, una din cele mai informate și mai obiective publicații din lume, inclusiv despre mersul dezastruos al războiului din Ucraina.

The Economist constată dezinteresul general al tinerilor pentru apărarea țării
În faţa celui mai mare război de pe continent european din 1945 încoace, multe ţări doresc nu doar să-şi menţină forţele armate, ci să le şi extindă, însă aceasta se dovedeşte a fi o sarcină dificilă, relatează The Economist, conform News.ro.
Problema este că tinerii de astăzi, orientaţi spre carieră şi individualişti, sunt reticenţi în a se înrola. Unele ţări se gândesc din nou la o soluţie veche: serviciul militar obligatoriu, adică obligarea tinerilor să facă un stagiu în forţele armate
În multe locuri, cei care recrutează pentru forţele armate se luptă cu schimbările de valori: tinerii au devenit reticenţi în a lupta chiar şi în războaie defensive. De zeci de ani, World Values Survey (WVS), un proiect de cercetare academică, adresează oamenilor din întreaga lume aceeaşi întrebare: „Aţi fi dispus să luptaţi pentru ţara dumneavoastră?”.
În cea mai recentă rundă a sondajului, între 2017 şi 2022, doar 36% dintre olandezii cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani au răspuns afirmativ, potrivit aceleiași publicații, citată de Știri pe Surse.

Germanii recurg la propaganda lui Goebbels pentru a ademeni tinerii în Armata germană
Recrutorii încearcă să contracareze printr-o retorică a patriotismului, a împlinirii de sine şi a valorilor comune. Sloganul emfatic al forţelor armate germane, Bundeswehr, este „Wir. Dienen. Deutschland” (Noi. Servim. Germania.- n.r.), o parafrazare a propagandei lui Goebbels „Germania înainte de toate!”, cu care justifica crearea milițiilor poporului în septembrie 1944, așa numitele Volkssturm, slab înarmate și neantrenate, pentru a servi drept carne de tun în special în bătălia Berlinului din aprilie-mai 1945. N.n.
Această situaţie este parţial de aşteptat. Pe măsură ce ţările devin mai bogate, cetăţenii lor tind să devină mai puţin dornici să se sacrifice pentru naţiune. Herfried Münkler, un politolog german, a numit democraţiile occidentale societăţi „post-eroice”, în care „cea mai mare valoare este conservarea vieţii umane” şi a bunăstării personale.
Istoria joacă, cu siguranţă, un rol. Dorinţa de a lupta este scăzută în ţările care au pierdut cel de-al Doilea Război Mondial (Germania, Italia, Japonia,+ România, Ungaria n.n.), se consideră în The Economist, potrivit Știri pe Surse.

Românii săraci, needucați și fără viitor, își caută în Armată traiul zilnic, dar nu corespund
Cea mai importantă sursă de îngrijorare – 33% dintre români sunt îngrijoraţi cel mai mult de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România (comparativ cu 9,9% în mai 2014), conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro
Doar 40% dintre românii care sperau să se angajeze în Armata României au fost declarați apți. Cei mai mulți dintre cei respinși au avut probleme la probele fizice.
„Constatarea generală a fost că cei mai mulţi dintre candidaţi nu au reuşit să treacă de evaluarea fizică (cu sublinierea faptului că a fost prima probă a procesului de recrutare-selecţie).
Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistenţă 2.000 m). O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăţi majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări”, spune MApN.
Pe de altă parte, MApN consideră că valoarea pozitivă(sic! MApN confundă interesul tinerilor săraci și needucați care se înscriu în voluntariat pentru o soldă prăpădită cu dorința discutabilă a acestora de a-și apăra țara! N.n.) a interesului tinerilor faţă de instituţia apărării naţionale(sic! Ibidem n.n.) indică faptul că obiectivul general de creştere a numărului de militari în Armata României este realizabil, potrivit Cotidianul. Măcar în cele două războaie mondiale tinerilor țărani li se promitea și li s-a și acordat pământ. Care li s-a luat ulterior.
Tinerilor de astăzi ce le poate oferi statul român, corupt, putred și ipocrit?
Că fiii ștabilor și ai politicienilor nu vor fi trimiși la război pe motive medicale, scutiri care o să li se asigure de către Rafila și de Arafat. Nimic! Nici măcar o propagandă în favoarea războiului cât de cât inspirată.

Libiu Mateescu  

Share on Facebook

Tweet

Follow us