Tehnologia modernă de scanare și cartografiere prin satelit LiDAR poate rescrie istoria dacilor
Încep să se confirme lucruri cunoscute până acum ca și legende – dacii printre cele mai vechi popoare ale planetei!
Apar noi dovezi care demonstrează că civilizația dacă și istoria dacilor sunt mult mai complexe decât credeam anterior. Cercetările recente bazate pe tehnologia LiDAR au dezvăluit o serie de vestigii istorice care arată că dacii atinseseră un nivel tehnologic remarcabil pentru acea epocă.
Dacii aveau un sistem de fortificații cu adevărat ieșit din comun, care i-ar fi inspirat și pe romani să adopte aceste tehnologii. Sistemele de fortificații descoperite cu ajutorul laserului LiDAR arată că dacii construiseră fortificații pe mai mult de doi kilometri şi jumătate în zona Tapae, acolo unde, în anul 101, a avut loc ultima și cea mai sângeroasă bătălie importantă dintre daci şi romani.
„Analiza noastră arată că sistemul de apărare era mult mai lung și bloca nu doar accesul prin vale, ci și către drumul de creastă, care era protejat astfel pe o lungime de cel puțin 2,8 kilometri. De aici, în prezent, lungimea cunoscută de fortificație are 4,8 kilometri, dar dimensiunea și traseul ei real rămân de stabilit în viitor”, arată studiul „Modelul digital de teren (DTM) derivat din LiDAR, disponibil gratuit, descoperă inima Regatului Dac” (2023, autori Aurora Pețan, Alexandru Hegyi).
Tehnologia modernă de scanare și cartografiere prin satelit (LiDAR) a fost folosită și pentru cercetarea unor așezări dacice, iar descoperirile realizate de oamenii de știință sunt uimitoare.
În esență, cetățile și sistemele de fortificații ale dacilor erau mult mai ample decât se știa până acum.
Misterul cetății Fețele Albe
Una dintre cetățile despre care se știu foarte puține lucruri și care a uimit cercetătorii, în urma rezultatelor afișate de sistemul LiDAR, este Fețele Albe, aflată în vecinătatea capitalei dacilor – Sarmizegetusa Regia.
Cetatea Fețele Albe, mult mai mare decat se credea initial
Dincolo de rămășițele mai multor locuințe și temple, scoase la iveală în perioada 1965 – 1973, cercetările efectuate cu LiDAR în așezarea ascunsă de păduri, la 3 – 4 kilometri de Regia, arată că cetatea era formată din 20 – 30 de terase, ocupând, practic, un munte întreg.
„Modelul digittal de teren (DTM) derivat din LiDAR dezvăluie o adevărată surpriză: situl este mult mai larg, ocupând toată latura sudică a dealului, pe doi kilometri, de la pârâul Arsurii până la fortificația de pe Dealul Grădiștii și are aproape 200 de terase, deci de zece ori mai mult încât s-a crezut! Terasele sunt cel mai adesea aliniate (ca „ghirlande”) de-a lungul curbelor de nivel, iar astăzi sunt acoperite în întregime de păduri. Unele sunt în trepte, altele în ciorchine. Pe terase sunt vizibile urme ale numeroaselor construcții cu bază dreptunghiulară sau poligonală/circulară”, arată cercetătorii Aurora Pețan și Valeriu Sîrbu, într-un studiu publicat recent, cu titlul „Revizitând Fețele Albe – un important sit dacic de lângă Sarmizegetusa Regia” (Editura Dacica, 2023).
Fortificațiile de la Piatra Roșie
O altă cetate descoperită cu tehnologia LIDAR este cetatea dacică Piatra Roșie, aflată pe valea Luncanilor.
Descoperită la sfârșitul anilor ‘40 de arheologii conduși de Constantin Daicoviciu, cetatea avea rol de a apăra Sarmizegetusa Regia.
Tehnologia LiDAR, folosită de cercetătorul Aurora Pețan, a demonstrat că cetatea era de câteva ori mai mare decât se știa inițial.
„Analiza datelor furnizate de măsurătorile topografice și de scanarea LiDAR ne dezvăluie o remarcabilă unitate de concepție în amenajarea acestei porțiuni de deal, care scoate în evidență terasele și lasă în plan secund fortificațiile. Devine astfel evident că platoul și terasele estice aparțin unui singur ansamblu cu suprafața de circa 26.000 metri pătrați, conceput unitar și care se înscrie într-un perimetru regulat, aproape rectangular”, arată arheologul Aurora Pețan, în lucrarea sa, potrivit gadgetreport.ro.
Așezarea dacică era compusă din cel puțin 13 terase, amenajate prin nivelarea vârfului muntelui, care puteau susține reședințe aristocratice, turnuri, temple, clădiri publice, locuințe sau ateliere. În mijlocul ei, o dolină acoperită în prezent cu bolovani și rămășițe ale construcțiilor antice, ar fi corespondat cu o peșteră greu accesibilă aflată de sub cetate.
Zona cetăților dacice Costești și Blidaru, apropiate una de cealaltă, a fost, de asemenea, cercetată cu noua tehnologie, iar scanarea a scos la iveală sistemul complex de terase din jurul ruinelor vizibile în prezent, cu ochiul liber pe dealurile de la marginea satului Costești din Hunedoara.
Daniel Mihai Dragomir
Sursa foto: FGV Prodata Systems Sdn Bhd
NOTA
Am preluat integral în InfoBrașov excelentul articol al lui Daniel Mihai Dragomir, apărut în Știri pe Surse, având în vedere importanța deosebită pentru istorici folosirea tehnologiei LiDAR pentru identificarea structurilor arheologice îngropate.
Acest sistem a fost folosit cu mare succes pentru prima dată în Egipt, ducând la descoperirea rămășițelor anticului oraș al lui Ramses al II-lea, Ramesseum. Este interesant de observat că o asemenea civilizație precum cea dacică, capabilă de realizarea unor asemenea fortificații complexe, nu putea dispărea cu desăvârșire și total din istorie, sau după teoria roesleriană neexistând vreodată pe meleagurile românești ale Transilvaniei, precum susținea nedocumentat istoricul german din Boemia în secolul XIX, Eduard Robert Roesler, contrazis cu argumente științifice de Xenopol, Pârvan și Iorga. (Libiu Mateescu)
