Noul sistem sangvin al BRICS

Noul sistem sangvin al BRICS

0 110

V-am spus cu ceva timp în urmă că Arabia Saudită nu a mai reînnoit contractul cu SUA, astfel încât ceea ce am cunoscut ca petrodolar nu mai există decât ca efect al inerției. Vă atrag atenția asupra faptului că ceea ce se înțelege din petrodolar nu se referă strict la vânzarea petrolului doar pe dolari, ci și la ceea ce se petrece după aceea cu dolarii încasați pentru petrol, anume cumpărarea de datorie americană. Este un circuit sangvin financiar esențial dominației dolarului.
Cei care nu știu care-i treaba, continuă să observe că petrolul se cotează în dolari și se întreabă „unde s-a rupt căruța?”. Ici, pe colo, în punctele esențiale, aș spune eu.
În primul rând, chiar dacă se cotează în dolari, elementul important este acela că petrolul saudit nu se cotează NUMAI în dolari.
De asemenea, dolarii încasați nu mai merg în datoria americană, ci au o cu totul altă destinație. Care-i aceasta? Reiese dintr-o particularitate a importurilor saudite: în premieră, ponderea cea mai mare în importuri o are … aurul.
Așadar, în loc să cumpere datorie americană, arabii cumpără aur.
Sportul achiziției de aur nu e atât de nou. Rusia e cumpărător frenetic de aur din 2008, China dintotdeauna. Tot cu ocazia crizei financiare din 2008 a început febra readucerii aurului acasă.
Nemții, chiar dacă sunt sub ocupație, au reușit să-și repatrieze o mare cantitate de aur. Olandezii, cam pe tot. Am încercat chiar și noi, iar pentru această îndrăzneală Dragnea a fost aruncat în pușcărie.
Să mergem însă mai departe. 
Din  2014, majoritatea băncilor centrale ale lumii vând dolari și cumpără aur. Cei care sunt cititori mai vechi ai blogului meu probabil își amintesc documentele pe care le-am prezentat referitoare la eforturile CIA din anii 60, când și-au umplut Băncile Centrale din Europa cu agenți pentru a împiedica achiziția de aur în defavoarea dolarului.
Acum eforturile lor sunt futile, inclusiv „aliații”(a se citi statele aflate sub ocupație americană) fiind vânzători neți de dolari și, mai nou, euro!
Euro trebuie înțeles ca o extensie a dolarului, nu ca o monedă separată, întrucât întreaga sa osatură este dezvoltată pe scheletul dolarului, fiind ombilical legat de acesta. 
E interesant de văzut ce se întâmplă în zona datoriei americane, unde atât China cât, mai ales, Japonia, vând cu înfrigurare.
V-am povestit într-un episod trecut cât de dezastruoasă e situația refinanțării datoriilor americane: tot ceea ce ajunge la scadență este „executat” de creditor care nu mai cumpără alte titluri de datorie. Mai mult, acei bani se îndreaptă spre aceeași „destinație periculoasă” care este aurul.

În 2023, mai bine de 20% din petrolul mondial s-a tranzacționat în afara dolarului, în condițiile în care câțiva ani mai devreme procentul era insignifiant. Și, ca un element de potrivire supremă, care arată și motivele atracției ruso-chineze, avem o extrem de interesantă similaritate: cel mai mare exportator de materii prime al lumii este Rusia, în timp ce cel mai mare importator de materii prime al lumii este China.
Fluxul financiar între China și Rusia este asigurat în yuani și ruble, iar ceea ce depășește plafonul stabilit se echilibrează în aur. Iar sistemul funcționează extrem de fiabil.
BRICS este deja o construcție economică stabilă, cu un țel comun, în ciuda animozităților dintre unii membri(vezi râca între India și China). Asta înseamnă că participanții înțeleg că cel mai mare dușman al lor este Occidentul, motiv pentru care conflictele interne sunt considerate secundare ca importanță.
Comportamentul strategic al statelor BRICS se vede și prin mișcarea de atragere a producătorilor de petrol în barca BRICS și în accelerarea cu care se formează frameworkul monetar.
Ceva cu adevărat surprinzător vine dinspre Bank of International Settlements, care a ridicat aurul la nivelul de încredere al titlurilor de datorie americană. Acesta e un pumnal înfipt în spatele falitei SUA și a sistemului său financiar.
Pe de altă parte, BIS ar dori să-și bage coada puternic în framework-ul financiar al BRICS.
Pe moment nu-mi dau seama care e raportul de forțe. Cert este că statele BRICS au cam pornit totul de la zero și construcția pe care o fac nu este obligatoriu în linie cu ceea ce visează BIS.
De exemplu, încă din zona infrastructurii financiare, BRICS-ul s-a apucat să-și tragă propriile cabluri care să lege direct țările participante, fără a apela la infrastructura comună de până acum.
Apoi, modul de utilizare a aurului nu este cel clasic, fracționar cu suport în aur, ci mai de grabă ca element de garantare a tranzacțiilor, după ce se depășește plafonul convenit.
Asta înseamnă o construcție nouă, care lasă loc altor participanți în afara Băncilor Centrale. Și aici e un element extrem de interesant care justifică acumulările de rezervă în aur în instituții diferite de Băncile Centrale.
China acumulează aur inclusiv ca activ al Armatei, în timp ce Rusia, pe lângă aurul Băncii Centrale, cumpără masiv în numele unor instituții independente, în care trasabilitatea aurului este greu de cuantificat.
În mare, sistemul BRICS pare a se îndrepta spre o structură de mesagerie financiară bazată pe CIPS-SPFS, cu două burse ale aurului la Moscova și Shanghai și numeroase alte instituții de reglementare și balansare a cererii cu oferta. Există începuturi pentru burse de petrol și gaze naturale situate în zona Orientului Apropiat, precum și alte asemenea construcții care să formeze prețurile diverselor mărfuri ale BRICS. 
Tot ceea ce se întâmplă aruncă în derizoriu echivalentele occidentale ca efect al lipsei de relevanță a acestora. Statele BRICS scalează la un nivel infinit mai mare decât muribundul Occident. De aceea, absolut tot ceea ce ține de dolar și lumea sa trece din ce în ce mai rapid în plan secundar.
Din câte se vede, construcția BRICS merge înainte, fără a se împiedica în „problemele” ridicate de Occident. Iar asta înseamnă că lumea veche va pica mai rapid decât ne imaginăm noi. Poate chiar de pe-o zi pe alta!

Autor: Dan Diaconu
Sursa: trenduri.blogspot.com

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.