Alegerile din America: schimbare de administrație sau schimbare de regim? (2)
În postarea antecedentă m-am referit la agendele conservatoare care vor influența, într-o măsură neștiută, o posibilă viitoare administrație Trump. Am argumentat că nu au conținuturi „extremiste” decât dacă sunt puse în oglinda politicilor extreme duse de democrați sub pretextul „diversității” și „incluziunii” sau sub pretextul urgenței climatice. Cu toate acestea, dacă Trump va câștiga, este posibilă, într-adevăr, nu doar o schimbare de administrație, ci mai degrabă una de regim.
De fapt, aici este cea mai mare necunoscută cu privire la ce se întâmplă în SUA în prezent.
Actualul regim din SUA este unul bipartizan, unitar în ceea ce privește politica externă, de securitate, din ultimele decade și destul de afin și în privința unor politici interne sociale. Racordarea Wall Strett-ului, marilor corporații și a Silicon Valley la revoluția gender/queer este suficient de elocventă în acest sens.
Democrații au devenit din ce în ce mai mult partidul albilor bogați sau prosperi material, cu donatori din rândurile oligarhiei americane (la alegerile din 2016 Trump a avut mult mai mulți donatori din rândul micilor americani (muncitori, antreprenori) decât democrații și a fost votat de largi pături sociale anterior democrate), partidul elitelor de pe coaste, cosmopolite, și a celor din media și industria de popular culture.
Alianța marilor filantropi, clanurilor dinastice politice, oligarhilor, toate acestea au dus la un anume tip de stabiliment care a redus mult din diferența între partide și care a redus și distanța între politici. De altfel, unul din motivele pentru care Trump a contat politic în 2016 a fost tocmai pentru că, în ciuda profilului său, a trecut drept outsider al stabilimentului, nu doar cel reprezentat de birocrația federală, ci și față de propriul partid (ambiguitate care s-a păstrat și în timpul mandatului său).
Cu toate că Trump e figura centrală, „iconică”, a acestor alegeri, iar revenirea lui nu a putut fi oprită până acum, ceea ce contează nu este persoana lui, ci ceea ce reprezintă.
Este posibil, nu știu cât de probabil, ca de această dată forțele care-l susțin să fie mai determinate în a provoca nu doar o schimbare de administrație, ci și de regim.
Alți oligarhi, alte think-tankuri, alte personalități media, alt consens manufacturat. Căci alternativa nu este, desigur, între poporul omului mic și muncitor condus de eroicul Trump și elita coruptă din Washington, ci între un establishment consolidat în mandatele Clinton-Bush-Obama și, posibil, forțe economice și culturale adverse din SUA.
Ca să avem o reprezentare concretă, Musk și Thiel, mari susținători ai lui Trump, sunt oligarhi din zona tehnologiilor digitale (mă rog, Musk e mai mult de atât). Sunt pe un cu totul alt versant decât Bezos de la Amazon sau decât cine mai e acum la Google, sau decât Zuckerberg cu al lui Meta, dar ei tot oligarhi sunt, tot interese ale marilor companii tech reprezintă și, apropo, tot nu vor da înapoi de la capitalismul de supraveghere digitală ce a devenit SUA între timp. E posibil însă să susțină o altă politică legat de conținuturile de pe rețelele de socializare (adică să respingă într-o anumită măsură politicile de cenzurare).
Din această perspectivă, contestarea lui Trump și a aliaților săi capătă un alt sens. Este vorba despre o încâlceală întreagă de legături între birocrați, companii, oameni politici, oameni de media, de resurse și de pârghii de putere care poate fi înlăturată. Acești oameni se simt amenințați. Simt că pot pierde puterea.
Prin urmare, nu ezită să scuture zdravăn întregul edificiu instituțional american, căci au ajuns să se identifice cu el. De aceea, „pericolul existențial la adresa democrației” reprezentat de Trump este, vorba fact-checkărilor, pe jumătate adevărat, dar total fals: Trump e un pericol existențial, dar nu pentru democrație, ci pentru acest regim anume.
Se înțelege, astfel, mai bine și situația de la noi.
O mare parte din construcțiile mediatice, politice și oengistice de la noi sunt sub-produse ale acelui anume regim. Și pentru ei Trump este o amenințare existențială, nu atât pentru că va opri războiul din Ucraina (de fapt, pe acest subiect nu e nimic clar), ci pentru că stăpânii lor e posibil să fie înlăturați de la robinete și de la pârghii, iar ei să rămână, sărăcuții, orfani.
Și în suflețelul lor această angoasă îi face să prefere mai degrabă un război anihliator la granițe sau care să ne implice direct, că oricum dacă noi nu-i merităm, mai bine să și dispărem cu totul, nu?
Prima parte aici: Alegerile din America: schimbare de administrație sau schimbare de regim? (1)
Autor: Buturuga Anghel
Sursa: facebook.com
