Viaţa profesională în România printre cele mai scurte din Europa
Durata medie estimată a vieţii profesionale pentru tinerii de 15 ani din UE a fost de 36,9 ani, în 2023, însă România este la coada clasamentului, cu o durată medie a vieţii profesionale de 32,2 ani, în creştere totuşi de la 31,3 ani în anul 2021 şi 32 de ani în 2022, arată datele publicate joi de Eurostat.
Conform acestor date, există state membre UE unde durata medie a vieţii profesionale este de peste 40 de ani, în frunte fiind Ţările de Jos cu 43,7 ani, Suedia (43,1 ani) şi Danemarca (41,3 ani). În contrast, cea mai scăzută durată medie a vieţii profesionale se înregistra anul trecut în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) şi Croaţia (34 de ani).
Repartiţia pe sexe arată că durata medie estimată a vieţii profesionale este mai mare în rândul bărbaţilor (39 de ani în UE), decât în rândul femeilor (34,7 ani).
În rândul statelor membre, durata medie a vieţii profesionale a bărbaţilor variază între 45,7 ani în Ţările de Jos şi 35,4 ani în Croaţia, Bulgaria şi România (ambele cu 35,6 ani). Pentru femei, durata medie a vieţii profesionale variază între 41,9 ani în Suedia şi 28,3 ani în Italia, urmată de România (28,5 ani).
Eurostat precizează că durata medie estimată a vieţii profesionale a crescut constant în UE.
Însă în 2020 a scăzut pentru prima dată, ca urmare a crizei sanitare, de la 34,7 ani în 2013 până la 35,9 ani în 2019, pentru ca în 2020 să coboare la 35,6 ani.
În 2021, a revenit la nivelul de dinainte de pandemie.
În cazul României, durata medie estimată a vieţii profesionale a crescut de la 32,8 ani în anul 2014, până la 33,8 ani în 2019, pentru ca în 2020 să scadă la 33,7 ani şi să ajungă la 31,1 ani în 2021. Începând din 2022 a revenit pe creştere la 32 de ani, pentru ca în 2023 să ajungă la 32,2 ani. (V.T.)
