Compania Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere un mastodont ce cheltuie miliarde anual!
Portofoliul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a rămas neatins după operaţionalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR), a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.
Acesta a subliniat că niciun proiect aflat în faza de proiectare şi execuţie nu a plecat la CNIR, ci doar acelea care erau cu studiu de fezabilitate în implementare sau cele pentru care s-a emis Hotărârea de Guvern de aprobare a indicatorilor tehnico-economici.
Pistol şi-a exprimat îndoiala în legătură cu necesitatea înfiinţării unei noi companii care se ocupă de mari proiecte de investiţii în infrastructura rutieră, în condiţiile în care toate proiectele prinse în programele operaţionale şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt implementate sau în curs de implementare.
El a precizat că, la nivelul CNAIR, sunt în lucru peste 781 de kilometri de autostradă şi drum expres, din care 263 km în etapa de proiectare şi 518 km în cea de execuţie. În acest context, anul acesta vor fi daţi în folosinţă aproape 200 de kilometri noi de autostradă şi drum expres, inclusiv pe Autostrada Moldovei.
Şeful CNAIR a mai vorbit în interviu despre lucrările de pe Valea Oltului şi de pe partea bulgară a Podului Prieteniei, atrăgând atenţia că modul în care se face semaforizarea pentru circulaţia în dublu sens pe o singură bandă – la jumătatea podului – va duce la deteriorări ale infrastructurii pe partea românească, deoarece aici staţionează maşinile de supratonaj.
AGERPRES: Recent a fost operaţionalizată Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), care a anunţat că salariile sunt mai mari cu 15%, în medie, decât le aveţi dumneavoastră, la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Aveţi cumva personal care a plecat de la CNAIR la CNIR, există provocări la nivelul forţei de muncă?
Cristian Pistol: Da, ce pot să vă spun este că această societate CNIR a fost înfiinţată, dacă nu mă înşel, în anul 2016, moment în care aceste proiecte de importanţă naţională, mă refer la autostrăzi şi la drumuri expres, erau blocate la CNAIR şi atunci legiuitorul a considerat că ar fi indicată constituirea unei alte companii care se ocupă de marile proiecte de investiţii în infrastructura rutieră.
În momentul actual nu ştiu dacă mai e necesară această companie, ţinând cont de faptul că toate proiectele care au fost prinse în programele operaţionale, care au fost prinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, sunt implementate sau în curs de implementare. Deci, nu mai există blocaje în ceea ce priveşte construirea de drumuri de mare viteză în România.
Într-adevăr, salariile sunt mai mari şi această problemă ne afectează în mod direct. O parte dintre colegii pe care-i aveam aici i-am pierdut, plecând spre această companie. La nivelul forţei de muncă, provocările erau şi înainte de operaţionalizarea acestei companii. Piaţa forţei de muncă în domeniul inginerilor constructori de drumuri este una foarte limitată, numărul de absolvenţi ai acestor universităţi de profil este unul foarte mic, iar nevoia de ingineri în piaţă este foarte mare, ţinând cont de numărul de kilometri pe care îi avem acum în proiectare şi execuţie, care sunt de peste 780 la momentul actual, şi de proiectele de viitor pe care le avem. După ce că exista această penurie în piaţă, odată cu operaţionalizarea acestui CNIR, nu s-a reuşit altceva decât să se preia, practic, oameni care erau angajaţi la CNAIR în detrimentul activităţii pe care noi o derulăm aici.
AGERPRES: Care sunt proiectele ce vor fi gestionate în continuare de CNAIR, având în vedere că proiectele de autostrăzi, drumuri expres pleacă la CNIR?
Cristian Pistol: Potrivit legislaţiei în vigoare, se stabilesc prin ordin de ministru acele proiecte care vor fi transferate practic de la CNAIR la CNIR. Ministrul a emis acest ordin acum aproximativ trei luni şi puţin, prin care a stabilit un număr de proiecte care să plece. E un număr limitat faţă de portofoliul de proiecte pe care le avem acum în implementare. Ce pot să vă spun este că niciun proiect aflat în faza de proiectare şi execuţie nu a plecat. Au plecat acele proiecte care erau ori cu studiu de fezabilitate în implementare, ori cele la care s-a emis Hotărârea de Guvern de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. Şi mai avem încă o categorie, a acelor proiecte care sunt în faza de studiu de fezabilitate şi am desemnat câştigători. Cam aceste categorii. Niciun proiect care se află în faza de proiectare şi execuţie nu a plecat de la CNAIR la CNIR. Portofoliul, practic, a rămas neatins de această operaţionalizare a CNIR, pe de o parte, iar aceste proiecte care au fost transferate fac parte din proiectele viitoare, să spun aşa. În prezent, CNAIR are în lucru 781,38 kilometri, din care 263,43 kilometri în etapa de proiectare şi 517,95 kilometri în etapa de execuţie.
AGERPRES: Revenind la activitatea CNAIR, ce se întâmplă cu podul de la Brăila? Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat recent că soluţia tehnică a celor de la We Build nu este cea mai bună. Care este de fapt problema la acest pod şi care sunt soluţiile prin care se poate remedia?
Cristian Pistol: Orice proiect de investiţii de amploarea acestuia, a podului de la Brăila, are pe durata execuţiei o serie de neconformităţi, aşa se numesc, care apar în execuţie. Mare parte din aceste neconformităţi au fost deja remediate de antreprenor. În ceea ce priveşte stratul bituminos al podului, se pare că el nu a fost executat conform proiectului. Rezultatele pe care eu le-am solicitat CESTRIN-ului au arătat că nu e bun. Asta ce înseamnă? Că nu a fost executat corect ca tehnologie, pe de o parte, iar antreprenorul, de asemenea, ne-a menţionat faptul că nici soluţia adoptată de el prin proiectul tehnic nu a fost, poate, cea indicată. În momentul de faţă, aşteptăm să vedem propunerea de modificare pe care acesta ne-o înaintează, potrivit contractului, pe care să o aprobăm în cazul în care ea este certificată ca fiind o soluţie bună.
Ei deja au demarat lucrări de reparaţii ale actualei mixturi bituminoase, dar asta nu ne dă garanţia că lucrările vor fi bine făcute, pentru că, aşa cum vă spuneam, soluţia aleasă de ei nu este cea bună şi vor să vină cu altă propunere a pachetului de mixturi bituminoase. De asemenea, atât domnul Grindeanu, cât şi eu, le-am comunicat foarte clar că nu vom recepţiona această lucrare, acest obiectiv de investiţie până când lucrările nu vor fi făcute conform contractului şi atunci când nu vor mai fi neconformităţi, când aceste neconformităţi vor fi închise, atunci se va recepţiona acest obiectiv de investiţie.
AGERPRES: Un orizont de timp aveţi?
Cristian Pistol: Din ce am discutat cu dânşii, sunt foarte aproape în a ne propune o soluţie în ceea ce priveşte pachetul de mixturi bituminoase, iar în luna august să şi demareze lucrările şi cel mai probabil să le şi finalizeze sub noua propunere pe care urmează a ne-o înainta.
AGERPRES: Podul de la Giurgiu este în reparaţie pe partea bulgară. Pe partea română, care este situaţia bacurilor, ca alternativă la pod? Funcţionează?
Cristian Pistol: În ceea ce priveşte lucrările pe care partea bulgară le-a demarat, comunicarea acestora a fost una aproape inexistentă, ceea ce nu consider că este o atitudine corectă faţă de un stat vecin, mai ales în condiţiile în care administrarea acestui pod se face în comun. Să iei nişte decizii de acest gen fără să comunici un calendar de lucru, fără să ne dai anumite informaţii tehnice în ceea ce priveşte lucrările pe care urmează să le faci şi nici măcar să nu spui când încep aceste lucrări, lăsând atât cetăţenii din România, cât şi pe cei din Bulgaria, precum şi pe cei care tranzitează cele două ţări, într-o nebuloasă, neştiind exact când pot să treacă, când se restricţionează traficul pe pod…. Adică, modalitatea pe care dânşii au înţeles-o în a comunica acest lucru mie mi s-a părut extrem de deficitară şi, mai mult decât atât, a trebuit să dăm noi informaţii pe care nu le primeam de la ei.
Spre exemplu, semaforizarea pe care o fac pentru circulaţia în dublu sens pe o singură bandă au considerat că trebuie să o pună la jumătatea podului, iar partea românească a podului se încarcă de maşini de supratonaj, de tonaj ridicat, de 40 de tone, aşteptând pe pod să i se pună verde şi să tranziteze partea bulgară, ceea ce nu e normal, să încarc podul pe partea românească până la refuz, pentru că nu au făcut un management de trafic comun cu noi.
AGERPRES: Pot apărea deteriorări pe partea română a podului?
Cristian Pistol: Bineînţeles. Pe partea românească vor apărea în mod cert deteriorări, ţinând cont că traficul greu staţionează pe pod, neputând să-i oprim înainte de acest semafor care a fost montat de ei exact la jumătatea podului, pe zona lor de administrare.
În ceea ce priveşte tranzitarea Dunării cu bacul în zona Giurgiu, pot să vă spun că, după ce a apărut Hotărârea de Guvern, partea română, CNAIR este pregătită să opereze această zonă. Dar acest punct de trecere a frontierei este unul privat, nu este administrat de statul român. Noi suntem pregătiţi acolo să facem verificări, aşa cum cere legislaţia pentru cei care vin pe partea română sau pleacă de pe partea română pe partea bulgară. Noi am avut discuţii cu partea privată, ne-au fost puse nişte spaţii la dispoziţie, spaţii pe care noi le-am utilat cu toate cele necesare şi suntem în momentul de faţă capabili să operăm oricând tranzitul creat de acest nou punct de trecere a frontierei cu bacul.
AGERPRES: Şi acum se trece efectiv sau încă nu?
Cristian Pistol: Din cunoştinţele pe care le am nu este încă operaţional.
AGERPRES: Am înţeles că bulgarii nu v-au pus la dispoziţie calendarul reparaţiilor, dar, totuşi, se ştia de anul trecut, din 30 iunie, că va intra în reparaţie acest pod. Cel puţin la Comisia Europeană a fost anunţat acest lucru.
Cristian Pistol: Noi avem o comisie tehnică mixtă de administrare a acestui pod. În niciuna dintre întâlnirile acestei comisii pe care o avem nu s-a menţionat intrarea în reparaţie a podului, în mod oficial. Acela este organul tehnic care administrează practic podul. Faptul că dânşii au comunicat la Comisia Europeană sau în alte părţi e foarte bine, dar eu cred că ar fi trebuit să înceapă în a comunica în acea comisie tehnică care administrează acest pod împreună. Da, neoficial, am primit semnale că ar urma să intre în reparaţii, dar, pe de altă parte, acea comisie tehnică mixtă nu a fost informată, aceasta fiind practic organul care gestionează, administrează în comun pe zona tehnică acest pod.
AGERPRES: Ambasadorul Bulgariei în România a vorbit recent despre necesitatea construirii unor noi poduri între Bulgaria şi România şi a menţionat Memorandumul din 2019 în care au fost identificate cinci puncte pentru construirea de noi poduri peste Dunăre. Care sunt cele cinci puncte şi care este situaţia?
Cristian Pistol: Eu nu comentez declaraţiile domnului ambasador. Ce pot să vă spun este că noi avem în pregătire acum un nou pod peste Dunăre, în zona Giurgiu, o dublare a actualului pod, un pod care va fi cu funcţiune dublă, atât rutier, cât şi feroviar, urmând să lansăm în perioada următoare licitaţia pentru realizarea studiului de fezabilitate. Deci, acesta este un proiect pe care îl avem acum în lucru. Va fi un pod mixt, dual, administrat atât de CFR SA, cât şi rutier. Locul de amplasare a podului încă nu e stabilit, întrucât trebuie analizată zona respectivă, ambele maluri, să vedem natura terenului, să vedem dacă sunt zone, arii protejate de mediu…Adică sunt mai multe elemente care trebuie luate în calcul atunci când se va stabili exact locaţia noului pod.
Urmează studiul de fezabilitate care are ca rol să ne dea atât soluţia tehnică, dar şi componenta financiară a acestei investiţii.
AGERPRES: Valea Oltului, un alt subiect fierbinte. Conducătorii auto, în special tur-operatorii şi transportatorii, au fost supăraţi de întreruperea traficului şi de faptul că nu s-a anunţat mai devreme că vor fi aceste lucrări de defrişare. Ce le răspundeţi?
Cristian Pistol: De 30 de ani vorbim de autostrada Sibiu-Piteşti, de 30 de ani discutăm de acest proiect deosebit de important pentru România, de completare a Coridorului pan-european IV, respectiv legătura între Nădlac şi Constanţa. Ce pot să constat cu supărare, să zic aşa, este faptul că până la venirea mea în poziţia de director general al CNAIR, din cele cinci secţiuni ale acestei autostrăzi extrem de importante, erau semnate contracte de proiectare şi execuţie pentru numai două dintre ele, iar pentru zona cea mai dificilă, zona de mijloc, cele trei contracte au fost semnate de mine de-abia în anul 2021 – 2022.
De altfel, se ştie că orice lucrare de investiţii, de infrastructură pe zona montană necesită şi anumite tuneluri şi anumite excavaţii, presupune şi defrişări, pentru că nu poţi să faci altfel un proiect de investiţii de asemenea amploare. Nu poţi să realizezi practic o autostradă fără a decoperta amplasamentul viitoarei autostrăzi.
Întotdeauna mi-am dorit să găsim soluţii fără a restricţiona traficul pe DN7. Dar, din toate calculele pe care mi le-au prezentat cei care fac parte din asocierea de constructori, nu exista această variantă fără a pune în pericol viaţa celor care tranzitează Valea Oltului pe DN7, drept pentru care, practic, am fost obligaţi să luăm măsura restricţiei traficului pe durata zilei, ţinând cont de faptul că bolovăniş, aluviuni, trunchiuri de copaci alunecă de pe versant, fiind o pantă foarte abruptă, în corpul drumului naţional, ceea ce prezintă un pericol foarte mare, cum am şi prezentat de-a lungul acestei perioade, de când am început restricţiile până în prezent. Comunicăm foarte amplu lucrările care se execută acolo, prezentăm publicului filmuleţe din zonă şi se poate vedea cu uşurinţă cum bolovănişul de pe munte alunecă în corpul drumului, deci pericolul era unul cert.
Faptul că nu a fost anunţată din timp…noi nu ne-am dorit să oprim niciodată circulaţia. Ne-am gândit la toate variantele posibile, inclusiv la circulaţia alternativă pe o singură bandă. Din păcate, pericolul era atât de mare, încât nu s-a putut găsi o soluţie viabilă care să nu ne oblige la restricţia aceasta totală pe durata zilei a traficului pe DN7 în acea zonă.
AGERPRES. Se va respecta data de 9 august pentru finalizarea defrişărilor? Care este stadiul de execuţie?
Cristian Pistol: Lucrările avansează foarte bine. În momentul de faţă am depăşit 60% – cred că pe la 65% suntem acum cu lucrările de defrişare ca procent îndeplinit. Sunt convins – şi nu că sunt convins – sunt 100% convins că nu se va depăşi această fereastră pe care am acordat-o antreprenorului pentru a realiza aceste lucrări pregătitoare viitorului şantier.
La momentul actual, drumul tehnologic de 6,3 kilometri a fost finalizat şi se lucrează la drumurile secundare, accese şi platforme de foraj geotehnic. În teren sunt mobilizaţi 30 de muncitori forestieri, 10 şoferi de camioane, 10 operatori de utilaje, 5 alpinişti şi 5 muncitori la curăţat şanţuri şi sisteme de drenaj. De asemenea, se lucrează cu 27 de utilaje.
AGERPRES: Vor mai avea loc închideri de trafic pe Valea Oltului ulterior pentru construcţia efectivă a lotului 2 al autostrăzii Sibiu-Piteşti?
Cristian Pistol: La pregătirea acestor lucrări care se efectuează în momentul de faţă, am solicitat antreprenorului să defrişeze tot amplasamentul viitoarei autostrăzi, astfel încât să nu mai avem nevoie de încă o întrerupere totală a traficului pe timp de zi în acea zonă pentru a curăţa amplasamentul şi, ulterior, în momentul în care trecem la faza de execuţie, să fie mai uşoară executarea lucrărilor, poate cu restricţii nu aşa de drastice cum au fost acum. Nu pot să vă spun în momentul de faţă dacă va mai fi necesară sau nu restricţionarea circulaţiei pe DN7, dar vă daţi seama că această autostradă este esenţială economiei României şi trebuie să o facem.
AGERPRES: Care sunt loturile de autostradă ce se vor da în trafic anul acesta? Cu câţi kilometri noi de autostrăzi şi drumuri expres încheiem anul 2024?
Cristian Pistol: Am dat deja în circulaţie o parte din lotul 1 Glina – Vidra (16,93 km) pe A0 Sud – aproximativ 7 km în luna aprilie, dacă nu mă înşel. Pe de altă parte, am mai avut drumul de legătură Oradea – A3 la profil de drum expres, 18,96 kilometri.
Urmează miercuri să dăm în circulaţie încă 10 km, restul acela al lotului 1 pe A0 Sud. De asemenea, urmează să fie două loturi finalizate anul acesta pe autostrada A7 Ploieşti – Buzău, lotul 1 (21 km) şi lotul 2 (28,35 km). Vom mai avea recepţionat anul acesta tronsonul 1 Craiova – Robăneşti de pe drumul expres Craiova – Piteşti, în lungime de aproape 18 km, şi tronsonul 4, în lungime de 32 km. În total, pot să vă spun că ajungem anul acesta la aproximativ 200 kiometri de drum de mare viteză ce vor fi daţi în folosinţă.
Tot în anul 2024 mai sunt preconizaţi pentru deschiderea circulaţiei următorii km de drum de mare viteză şi autostradă: A0 Nord, lotul 3 Afumaţi – Pantelimon (2 km), pentru asigurarea legăturii cu DN2, Autostrada Buzău – Focşani (82,44 km), drumul expres Brăila – Galaţi (10,767 km).
Adăugând cei 89 km construiţi în anul 2023, rezultă un total de 287,14 km construiţi în perioada 2023 – 2024.
AGERPRES: Pe lotul 3 al A0 Sud, care este stadiul fizic al lucrărilor şi cum merg lucrările? Îşi va respecta constructorul ultimul termen asumat?
Cristian Pistol: Constructorul a ajuns la un stadiu fizic de aproape 70%, mai exact aproximativ 68%. Din păcate, mobilizarea lui nu este una suficientă, astfel încât să se ţină de programul pe care şi l-a asumat. Ei şi-au asumat în ultimele discuţii pe care l-am avut că în septembrie vor deschide circulaţia. În momentul de faţă, la cum sunt mobilizaţi şi cum au evoluat de la acea dată şi până în prezent, nu ne dau încredere că premisa septembrie 2024 poate fi respectată. Ar trebui să se mobilizeze mult mai bine.
Din păcate, această companie n-a avut un ritm prea bun cel puţin pe lucrările de drumuri în România (Aktor – n. r.). Are certificate negative primite de la noi şi evident că nu ezităm să-i penalizăm de fiecare dată când nu-şi respectă programul de execuţie sau condiţiile contractuale. Le-am tăiat penalităţi până acum şi ce pot să vă asigur este că vor avea penalităţi în continuare.
AGERPRES: Autostrada Moldovei în ce stadiu este?
Cristian Pistol: Două loturi, de la Ploieşti la Buzău vor fi finalizate anul acesta, planificate pentru recepţie anul acesta mai sunt încă două loturi de la Buzău la Focşani, dar eu am convingerea că, aşa cum s-a mobilizat antreprenorul român pe aceste loturi – el are de la Buzău până la Paşcani, toate loturile sunt practic contractate de o singură companie românească, UMB – iar cum l-am văzut mobilizat în şantier sunt convins că mai mult de două loturi vor fi finalizate anul acesta. Vor mai fi şi înainte de termen.
AGERPRES: Care este absorbţia fondurilor europene la nivelul companiei?
Cristian Pistol: Programul Transporturi a fost deja închis pe rutier în ceea ce ne priveşte. Anul trecut a fost suplimentat POIM special pentru lucrările noastre. Din ce înţeleg, au fost nişte realocări din zona de apă-canal cu nişte sume pe zona de transport rutier, sume pe care altfel statul român le-ar fi pierdut. În condiţiile acestea, ele au fost absorbite pe contractele pe care le avem, pe facturi, pe situaţii de lucrări realizate în anul 2023.
Alocarea care ne-a fost acordată prin Programul Transport pentru zona de rutier este una insuficientă – 7 miliarde de euro – şi noi am mers cu 300% rată de contractare, deci mergem de trei ori peste suma alocată. Asta ce înseamnă? Că putem 21 de miliarde de euro să le contractăm pe Programul Transport, dar suma este insuficientă pentru nevoile pe care România le are în momentul acesta.
Inclusiv sumele din PNRR, toate contractele care le-am avut pe zona de rutier prinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mă refer la contractele mari de autostrăzi şi drumuri expres, au fost îndeplinite ca jaloane intermediare.
Nu am niciun dubiu că ele nu vor fi finalizate până în 2026, până la finalul PNRR-ului. Nu suntem în situaţia de a nu le închide odată cu finalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba de tronsoanele de la Ploieşti până la Paşcani – şi aici vorbim de 13 contracte, vorbim pe Transilvania – două contracte, două pe A8 – capetele – şi Lugoj-Deva, de fapt Marginea – Holdea mai exact.
AGERPRES: Ce se întâmplă cu cele două şantiere de pe loturile Nădăşelu – Zimbor şi Zimbor – Poarta Sălajului?
Cristian Pistol: Au fost mai multe probleme care au necesitat suplimentări de termen pentru aceste contracte. Sper ca acestea să fie ultimele şi să vedem odată Autostrada Transilvania închisă din perspectiva contractelor în execuţie. Premisele sunt să ne încadrăm în termenul PNRR, 2026. Nu vor fi depăşiri.
Sursa: AGERPRES
