Fiecare român e dator cu 45.000 de lei, indiferent că este în câmpul muncii, copil sau pensionar
Gunernanții ne-au îndorat și continuă să o facă – fiecare român e dator cu 45.000 de lei! Asta e suma care ne revine, per cap de locuitor, din datoria publică externă.
Deja, guvernele României au luat împrumuturi care depășesc 52% din PIB asta pentru plata pensiilor sau a salariilor, atunci când încasările de la stat nu sunt suficiente.
862 de miliarde de lei este suma totală cu care e datoare România după ultimele date, care figurează din luna mai, potrivit analizei Profit.ro, citată de Știripesurse.
Peste 45.000 de lei pe cetățean, indiferent că este în câmpul muncii, copil sau pensionar.
Cifrele de la Ministerul Finanțelor arată că România are o datorie de 52,6% din PIB.
În cifră absolută, în bani, este de 862,3 miliarde lei.
Ca ca o comparație, în Legea bugetului de stat pe 2024, veniturile totale sunt de 308,2 miliarde de lei, iar cheltuielile programate sunt de 404,2 miliarde de lei. Există posibilitatea ca cifrele pe bugetul general consolidat să fie altele decât cele ale bugetului de stat, pentru că statul român a legalizat că e transparent să folosească mai multe bugete, neinculzând sub bugetul de stat pe cele ale UAT, mai scrie sursa citată.
România are cele mai mici încasări din TVA nu pentru că nivelul taxei ar fi mic, ci pentru că evaziunea este enormă și asta nu de acum, ci de ani și ani. Gapul de TVA a fost de 36,7%, față de o medie a UE de 5,4%, la nivelul lui 2021, ultimele date agregate, arată Ziarul Financiar.
România are cele mai mici încasări din TVA nu pentru că nivelul taxei ar fi mic, ci pentru că evaziunea este enormă și asta nu de acum, ci de ani și ani. Gapul de TVA (ce s-a încasat față de ce trebuia încasat) a fost de 36,7%, față de o medie a UE de 5,4% (la nivelul lui 2021, ultimele date agregate).
Nimic nu s-a schimbat spectaculos, dacă privim execuțiile bugetare din ultimii ani. La nivelul lui 2021 și în anii următori, pierderile au fost estimate la 9 miliarde de euro, anual.
Luna trecută ministrul finanțelor a folosit această situație drept argument pentru grăbirea digitalizării Fiscului: „Avem o obligație de reducere a gap-ului de TVA cu câte cinci puncte procentuale, conform Planului Național de Redresare și Reziliență, începând cu anul 2025. De asemenea, trebuie sa ne aliniem la obiectivele și standardele OECD (Organizatia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – n. red.) care prevăd ca autoritățile fiscale în relația cu contribuabilii să lucreze cu declarațiile de impozite și taxe precompletate. Acesta este viitorul administrațiilor fiscale, respectiv acela în care informațiile privind impozitele și taxele se regăsesc în aceste declarații de conturi precompletate, la care și noi am lucrat în cadrul mecanismului TVA”.
Sursa: IonCoja.ro
NOTA
Datoria publică se apropie periculos de pragul de 60% din PIB, una din bornele Tratatului de la Maastrich, anunță Ziarul Financiar. Așa cum arătam mai sus Datoria publică a ajuns, la fialul lunii mai, la 862,3 mld. lei (172,6 mld. euro), în creştere cu 9,5 mld. lei (1,9 mld. euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie.
În acest ritm, datoria va ajunge, la finalul anului, spre 58% din PIB, aproape de limita cerută de Tratatul de la Maastricht pentru aderarea la euro – aşadar, şi din din acest punct de vedere, perspectiva adoptării euro se îndepărtează, dat fiind că este greu de presupusă că aceasta va scădea rapid întrucât vremurile în care economia creştea într-un ritm de 4-5% au apus.
În ritmul în care România se îndatorează, există premisa ca, la finalul lui 2025, datoria publică a României să ajungă la 70% din PIB. Odată cu datoria, creşte însă şi povara ei.
În primele luni din an, România a plătit dobânzi la datoria publică de 17,5 mld. lei (3,5 mld. euro). (V.T.)
