„Așadar, cromozomul Y e pe cale de dispariție și, aparent, asta e o veste proastă pentru bărbați!”

Îmi plac știrile care tălmăcesc știința prin filtrul ideologiei. Titlu: „Cromozomul Y e pe cale de dispariție. Află cum se vor schimba bărbații și care va fi viitorul masculinității”.
Nu știu de ce, dar în secunda în care am citit titlul, am vizualizat imaginea autoarei. O fată la vreo 28 de ani, cu părul în toate culorile, cel puțin trei tatuaje pe care le-ai mai văzut la alte persoane, cu flocăraie multă la subraț și pe picioare. Este obligatoriu hetero, deoarece lesbienele au bunul simț să se toaleteze corespunzător pentru partenerele lor. Până și alea ”butch” sunt igienizate corect, că vorba-aia… nu suntem la sălbatici.
Deci alea chitite pe știință, care își cresc părul la subraț și pe picioare, sunt mereu hetero și o fac la modul declarativ: „Ce dacă sunt o sirenă de bombardament intolerabilă!?!
Ce dacă toate prietenele mele sunt fericite în relații, iar bărbații fug de mine ca de examenul proctologic!?!
Oricum toți bărbații sunt proști.
Îmi sărbătoresc feminitatea crescându-mi părul pe peste tot și făcând duș o dată la două săptămâni ca să salvez planeta! Cine mă place mă place și-așa!”.
Așadar, cromozomul Y e pe cale de dispariție și, aparent, asta e o veste proastă pentru bărbați. Cumva autoarea încerca să lege acest fenomen de mișcarea Trans și de masculinitate toxică, într-un exercițiu de gimnastică mentală care îmi scrântea neuronii. Astea sunt știri pentru ăia care au senzația că sunt alfabetizați corect și vor să pară inteligenți pe social media.
E știința pentru voluntarii din poliția pandemică. După ce am rămas prost din pricina articolului, a trebui să citesc și studiul pe care se baza, ca să mă luminez un pic.
Am aflat că această degradare a cromozomului Y se va petrece pe parcursul a încă 5 milioane de ani. M-am mai liniștit un pic. Pentru un moment mi-a fost frică să nu mi se degradeze cromozomu’ și să-mi cadă cucu’ pe jos. În realitate, degradarea cromozomială nu este exclusivă pentru Y sau pentru specia om. Ea se petrece la toate speciile, pe parcursul a zeci de milioane de ani și se numește ”specializare”. Cromozomul Y s-a ”degradat” deja în proporție de 96% și tot se nasc bărbați cu penis pe această planetă. Dar tot îmi place optimismul articolului: ”Bărbații au căcat steagul și își pierd cromozomul Y… peste 5 milioane de ani!”.
În primul rând, șansele ca specia asta să reziste neschimbată încă 5 milioane de ani sunt zero. Chiar și dacă umanitatea ar supraviețui atâtea ere, am îndoieli că oamenii de acum ar fi identici genetic cu cei de peste câteva milioane de ani. Toți proștii sunt teribil de optimiști și au senzația că vor dăinui veșnic. Ca să conteze, această non-știre trebuie să se bazeze pe ipoteza că civilizația asta va rezista. Eu personal, nu cred că trebuie să ne facem griji despre soarta masculilor de peste cinci milioane de ani. În 5000 de ani, ruinele acestei civilizații vor fi doar o atracție turistică pentru următoarea civilizație. Ruinele imperiilor noastre vor provoca plictiseală la generații întregi de elevi din viitorul îndepărtat: ”Căcat! Iar ne duce profa în excursie să vedem craterul de la Paris și mlaștinile radioactive ale Kremlinului”. Acum 5 milioane de ani, pe planeta noastră se termina Miocenul – o epocă geologică a schimbărilor climatice, în care se diferențiau primele specii de primate superioare. Mă rog, asta dacă nu credeți că Dumnezeu a făcut planeta acum 6500 de ani și a băgat fiecare dinozaur în piatra lui. Spre sfârșitul acestei epoci apăreau primii strămoși ai umanității. Sunt convins că și-atunci exista o maimuță ofticoasă care detesta masculii și țipa de pe cracă: ”O să vă pierdeți bărbăția, proștilor! Masculii din viitor nu vor semăna deloc cu voi! Lua-va-ș cromozomu-n pulă!!!”. Nu mi-aș face griji. Oricum bărbații sunt ignoranți și tind să se împace cu realitatea în care s-au născut. Că vor rămâne Homo Sapiens sau se vor naște altceva, nu contează pentru ei. Faptul că vor avea mai puțină blană sau picioarele mai lungi nu-i deranjează. Penis să aibă, că-n rest se descurcă.
Dacă specia asta va reuși să supraviețuiască dincolo de pruncia nucleară și de micile catastrofe care o sabotează periodic, în câteva zeci de mii de ani va fi uitat toate limbile, tradițiile și religiile pe care le păstrează acum. Fundația Casei Poporului va fi un mister de nedeslușit pentru turiștii obezi care vor scăpa sos de șaorma viitorului peste inscripțiile antice. Totul se schimbă și totul se uită. Sub ruinele Egiptului Antic mai sunt niște Egipturi și mai antice. De exemplu, ruinele Egiptului Predinastic despre cultura căruia nu se știe mare lucru. Apoi vine Regatul Vechi, Prima Perioadă Intermediară, Regatul Mijlociu, A Doua Perioadă Intermediară și Regatul Nou, adică Egiptul Antic pe care îl știm cu toții. Fiecare dintre Egipturi credea că este regatul final, ăla definitiv care va dăinui pe veșnicie. Atâta doar că se pot întâmpla multe lucruri în patru milenii. Și ăia din Egiptul Predinastic erau convinși că nu va uita nimeni de limba, zeitățile și cultura lor sublimă. N-avea cum pentru că religia lor era cea adevărată și aveau cele mai mișto tradiții de pe planetă.
Așa suntem și noi acum: N-are cum să dispară civilizația asta pentru că e cea mai mișto civilizație, cu religia aia adevărată și cea mai specială cultură din istorie. Noi vom dăinui pe vecie! Aoleo… mi-a căzut sos de șaorma peste inscripția asta. Oare o fi fost importantă? Credeți-mă că nu! Nu era importantă. Era doar o altă tabletă de marketing, ca zeci de mii de alte inscripții antice, în care împărații de la vremea aia se dădeau de jurat că dinastia lor va dăinui pe vecie. Majoritatea erau morți la scurtă vreme după inscripționare, copiii lor fuseseră otrăviți sau aruncați de la etaj și toată dinastia dispărea în praful istoriei ca măgarul în ceață. Așa se întâmplă mereu. Cu cât e unul mai convins că dinastia lui va dăinui pe vecie, cu atât bagă gheara în piept mai repede și tot imperiul său devine butic cu suveniruri de plastic. Sunt pline cimitirele de nemuritori. Toți credeau că stirpea lor va rezista la nesfârșit, până în secunda în care au luat o sabie între omoplați sau o ciumă de pe undeva.
Umanitatea, așa cum o știm noi, va fi expirat demult ca să mai conteze cromozomii din viitor. Să nu uităm că civilizația noastră nu mai scrie pe pietre. Toate mediile noastre de stocare sunt extrem de fragile la intemperii și la trecerea timpului. Tot ce știm noi despre trecut se bazează pe scrieri mai mult decât pe observații. Pur și simplu pentru că majoritatea ruinelor ce depășesc câteva milenii nu mai sunt în starea necesară pentru a oferi suficiente detalii. Chiar și-așa noi nu mai putem traduce o grămadă de limbi antice: etrusca, minoana, elamita, rongorongo (Insula Paștelui), inscripția Sitovo, discul Phaistos, khitan, Ba-Shu etcetera.
Tot ce am acumulat noi în era digitală se va pierde definitiv în câteva mii de ani. Limbile și tradițiile noastre se vor pierde în negura istoriei. Umanitatea va uita din nou și va merge mai departe. Foarte puține specii din viitorul îndepărtat vor fi identice cu cele de azi. Gândiți-vă doar la ce-am făcut noi din lupi și feline în câteva mii de ani. Până și elefanții au evoluat să nu mai crească acei colți ca să nu fie omorâți pentru fildeș. Numărul de fosile vii care au rămas neschimbate este foarte redus. Include câteva specii de arbori, de pești și reptile, niște arici de mare, crabul potcoavă și gândacul de bucătărie. Evoluția asta e atât de surprinzătoare încât cele mai apropiate rude ale cetaceelor sunt hipopotamii. Te uiți la balenă, apoi la hipopotam, apoi din nou la balenă și zici: Mda… are sens! Să moară dușmanii mei dacă înțeleg cum s-a întâmplat!
Așa că nu vă îngrijorați de soarta bărbaților. Vor evolua. Sunt convins că bărbații viitorului vor râgâi și se vor scărpina în buric la fel ca strămoșii lor de acum. Bășinile din viitor vor fi la fel de amuzante ca cele din ziua de azi. Cel mai probabil umanitatea va trebui să depășească granițele sistemului solar ca să poată supraviețui. În viitorul îndepărtat omenirea va trebui să se modifice genetic prin tehnologie pentru a putea coloniza spațiul. Chiar și dacă am găsi o planetă ideală, cu apă cristalină, plaje aurii și aer proaspăt, tot nu am putea locui pe ea decât în costume de bio-protecție. Noi am evoluat aici, în paralel cu milioane de specii la care avem imunitate naturală.
Suntem adaptați la bacteriile, virusurile și alergenii de pe această planetă. Nu am avea imunitate la nicio bacterie, parazit sau virus de pe altă planetă. Polenul de pe planeta aia ne-ar putea ucide. Am sta la plajă tot în costume de cosmonaut, ca să nu murim de la vreo infecție care pe planeta respectivă ar fi inofensivă. Cel mai probabil va trebui să ne modificăm genetic prin tehnologie ca să putem ocupa alte planete și să putem supraviețui dincolo de Terra. Așa că este puțin probabil ca omul de peste cinci milioane de ani să fie identici genetic cu cel de azi, dar chiar și-atunci sunt convins că va exista una cu părul multicolor care crede în știință la modul: ”Toți bărbații sunt porci, dar bine că sunt pe cale de dispariție!”.
Mă întreb de ce se gândesc oamenii la cum va fi omenirea peste cinci milioane de ani când proiecțiile de fertilitate masculină scad la zero până în 2050, iar jumătate dintre femeile fertile vor fi singure și fără copii până în 2030. Ceva mă face să cred că autoarea și bărbații ei cu fustiță nu contribuie la rezolvarea problemelor reproductive ale speciei. Înțeleg că acum sunt în vogă femeile cu penis și doar ne certăm pe mărimi, dar cineva ar trebui să mai facă și copii. Sau lăsăm tot corporațiile să-i facă și pe-ăia în laborator. Dacă o ținem tot așa, în anul 2070 vom ajunge să comandăm copiii prin Amazon și vor veni cu sistemul de operare preinstalat de către dictatură. Vom plăti un mic abonament lunar ca să-i putem crește, dar asta nu va fi o problemă.

Autor: Dan Pavel
Sursa: facebook.com

Share on Facebook

Tweet

Follow us