Călin Georgescu – Diplomatul ce poate aduce înapoi Tezaurul Patriei – propria Țară (2)
Mai avem oare timp și înțelepciunea necesară să ne trezim la realitate măcar în ultimul minut al ultimei ore din acest apocalips programat ?!
De ce cred că singurul care este în măsură prin nemăsurata lui iubire de Patrie, prin nesfârșita sa dragoste de Dumnezeu să încerce măcar să mai dea o șansă acestei Nații?
Pentru că simt că este singurul care nu cere decât conciliere națională, singurul care ne oferă omenia lui fără margini prin proiectul pe țară: „Hranaă, apă, energie”. realizabil prin cele 5 mijloace imperative: sol, Marea Neagră cu portul Constanța, apele termale (pentru vârsta a III-a), țara ca multiplicator genetic și industria calului este Fiul ales al acestei vetre străbune, al acestei vetre milenare, legendare, eroice, martirice, sacre, Daco-românul Călin Georgescu.
„Omenia nu este o anumită virtute, ci o adevărată antologie, un buchet de flori ale sufletului. Iubire de străini (nu de cei ce ne pradă țara până la dispariție n.a.), ținerea cuvântului dat, sentimentul onoarei, dispoziție de jertfă, spiritul dreptății, mărinimie, modestie, credință în Dumnezeu – toate acestea sunt podoabele omeniei.” (George Racoveanu, Omenia și Frumusețea cea Dintâi, Ed. Predania)
Dacă, ceilalți indivizi-inumani polipitici submediocri spiritual, acompaniați de bagheta Ocultă a distrugătorilor Vieții umane, create de Dumnezeu: Rothschild, Rockefeller, Soros, Bill Gates, Yuval Noah Harari, Klaus Schwab (alt Klaus mult mai mare n.a.), Elon Musk, Ida Auken, Ilan Shor ș.a., a F.M.I-ului., F.E.M., B.M., O.M.S., Big Tech, Big Pharma, Forumul de la Davos, I.A. (inteligența artificială) etc., s-au înscris în Cercul Morții – Marei Resetări, întru pofta lor ideologică, nesățioasă de putere, de profit enorm, fără efort, fără scrupule, fără să dea seamă, pe seama poporului fraierit de 35 de ani încoace,cred că Omul-Persoană Călin Georgescu vine să slujească lui Dumnezeu și Omului, Patriei sacre și Bisericii sfinte.
Urmarea firescă a acestui adevăr este atitudinea sfidătoare și de excludere din necesara dezbatere a candidatului Călin Georgescu a tuturor posturilor de televiziune finanțate și aservite intereselor majore ale celor ce cred că poți învinge un adversar puternic prin consipirația tăcerii,astfel încât cel care caută un candidat credibil să nu-l găsească, să nu afle că există și să procedeze firesc la alegerea ”răului cel mai mic”!
În sondaje nu există loc pentru candidatul care nu vrea să lase ca Omul, Patria, Națiunea, Neamul, Poporul, Cerul și Pământul nostru să fie distruse, ci dorește să repună toate aceste entități întru sceptrul adevăratei lor demnități.
Călin Georgescu nu a acceptat să fie lancea înșelătoare a unui partid vremelnic oferitor de ”lapte și miere”, dar luptă pe tărâmul spiritual cu sabia înțelepciunii ortodoxe împotriva deșertăciunii, exagerării, falsificării printr-un sentiment de uimire a adevărului, iubirii, unității, precum odinioară marii noștrii Împărați, Regi, Voievozi – ctitori de țară, ctitori de veșnicie!
Cea mai aleasă și mai sacră mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darul făcut neamului nostru primordial, vatra străbună este unitatea Patriei întru dăinuire, prin chibzuința, curajul, credința, răbdarea, creația, adevărul, jertfa și iubirea conducătorilor și a poporului lor.
„Politicește, mărturisea cel mai mare teolog ortodox al secolului al XX-lea – Părintele Dumitru Stăniloae -, am fost împărțiți în trei părți (Muntenia, Moldova și Ardealul), dar Limba era aceeași, Religia-Cărțile sfinte erau aceleași. Unitatea noastră era perfectă, pentru că aveam credință în Dumnezeu și pentru că ne iubeam ca neam.
Să ne iubim unii pe alții ca neam, dar să ne iubim prin identitatea credinței. Pentru că numai prin ea ne putem iubi, ca să refacem și unitatea noastră care este astăzi atât de suferindă” (Ioan Vlăducă, Pagini din Istoria Neamului Românesc – prezentate în lumina Adevărului ortodox, Fundația Iustin Pârvu, Petru Vodă,2012).
„Noi nu suntem produsul Trianon-ului (striga autoritar Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan); unitatea noastră politică se bazează pe faptul dăinuirii și pe dreptul existenței noastre ca națiune pe pământul acesta! Un popor care nu e în stare a-și apăra ființa și patrimoniul național, nu este vrednic să trăiască!” (Mitropolitul Nicolae, Mântuiește, Doamne, poporul Tău, Sibiu, 1945, p. 1-2).
Daco-românul Călin Georgescu și-a tras și își trage seva din pilda, din jertfa, din onoarea, din demnitatea marilor înaintași: voievozi, boieri, oameni de stat, vlădici, monahi, învățători, dascăli, artiști, arhiecți – ctitori întru Dumnezeu și Neam.
Dorința și nădejdea lui este să-și scoată Patriadin criza de sistem în care au aruncat – o neordinea economică, dezordinea politică postcomunistă, democrat-liberală prin care marile corporații, imperiul farmaceutic au instaurat frica de foame și drept justificare pentru alimentele procesate industrial, descompunerea morală a tradiției familiei prin degradarea moralității ca valoare a Școlii generatoare de caractere puternice și conștiente,înrobirea Justiției la scenariul dominației haosului valorilor umane.
Și nu în ultimul rând aducerea realității contradicțiilor dintre credincioșii ortodocși români și clerul superior în dezbatere pentru redarea rolului Bisericii în viața poporului său.
Și dacă rolul unui Președinte este altul decât cel de „conducător suprem” în epoca actuală, calitatea sa profesională dar mai ales calitatea sa morală este un important factor de influențare a Parlamentului, a Guvernului, a Academiei Române, a tuturor structurilor ce formează complexul edificiu al Statului Român pentru asanarea ”mlaștinii deznădejdii” în care toți românii simțim că ne afundăm încet, dar sigur în ultimii ani…
El, Omul, daco-românul, creștinul ortodox, diplomatul-lord este acum în al 13-lea ceas în care strigătul său „cel din urmă” răsună pentru Patria sa și a noastră, aflată deja în vâltoarea pierderii Neamului…
Sunt strigătul din urmă
„Ostaș bătrân, tot tânăr cu trupul chinuit/ Rămas pe-un colț de stâncă ne-nvins și credincios/ Sunt strigătul din urmă, al celor ce-au murit/ Sunt sângele fierbinte ce-a curs pentru Hristos!” (Petru C. Baciu, marele luptător anticomunist băcăoan, erou, scriitor, întemnițat religios pentru Cruce, Țară și Neam, Sunt strigătul din urmă, Ed. Babel, Bacău-2012).
La strigătul cel din urmă al marelui valah – Călin Georgescu să răspundem cu toții cei rămași încă dacoromâni: Prezent întru Unire! Să redevenim România Românilor!
Căci, cu noi este Dumnezeu!
Să ne purtăm fiecare crucea pentru a aduce Învierea României și-a noastră!
Prima parte aici: Călin Georgescu – Diplomatul ce poate aduce înapoi Tezaurul Patriei – propria Țară(1)
Autor: Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, Cavaler de Clio
Sursa: art-emis.ro
Diplomatul la cofetărie