Candidatul Geoană, între gesturi de onoare și #rezist Polițeanu
O ciorbă de ștevie, cu multă Vodă prin lobodă, cu trei accidente de mesaj lucid și o serie consistentă de derapaje populiste. Aceasta a fost rețeta de lansare oficială a candidatului independent la președinția României, Mircea Geoană, fost Secretar general-adjunct NATO, neinițiatorul Mișcării nepolitice „România Renaște!”.
Occidentalul candidat independent Geoană, fiu de general comunist, dintr-o familie de potentați ai fostului regim comunist în care a evoluat până la 31 de ani, pentru ca apoi să fie propulsat în elita democratică, până la statutul de adjunct NATO, are câteva teme pentru România: ieșirea din comunism, un program care încalcă flagrant Constituția – similar programelor prezentate de Ciolacu, Ciucă, Simion etc., dar și coborârea pragului pentru dreptul de a alege la 16 ani.
Prin această ultimă propunere din lista agendei electorale, Geoană ne spune cui se adresează și că se bazează pe cei aproape 50% dintre tinerii analfabeți funcțional.
O țintă realistă, dacă privim evoluția României, dar și modul în care Geoană se exprimă liber, în formulări în care trebuie ghicită și presupusă coerența și logica. Dar, acesta este un risc asumat atunci când alegi să faci stand-up, nu să citești un mesaj coerent, bine articulat.
Geoană cu #Rezist în suflet
Între cei care au vorbit în deschiderea celor aproape 50 de minute de monolog ale lui Mircea Geoană s-a aflat Mihai Polițeanu. Personaj grotesc al grupării #Rezist, un individ care s-a cocoțat pe cadavrele de la #Colectiv, alături de Klaus Iohannis și #USR, ajuns astăzi primar al municipiului Proiești.
Revendicat drept echilibrat, democrat, moderat, Geoană îl are ca pertener pe Mihai Polițeanu care a fost în prima linie a manipulării grotești în tragedia #Colectiv, în protestele #Ordonanței_13 și de la #10_August, în care serviciile aflate sub comanda și geaca roșie a lui Iohannis au dovedit că nu urmăresc interesele României, că acționează împotriva propriului guvern (similar loviturii de stat din 1989 unde tată lui Mircea Geoană a avut un rol activ).
În formulă politică alături de Polițeanu, ieri, Mircea Geoană a prezentat un mesaj dominat de rutină, obositor, cu nuanțe vesele, spart frecvent de reapariția publică a Sandei Nicola în rol de purtător de cuvânt.
De aici înainte, tot monologul ținut de Geoană vreme de 50 de minute, despre țară, români, UE, NATO, Ucraina, Republica Moldova și 16 ani la secția de vot, nu a depășit nivelul urărilor de sănătate transmise decedatului Rege Mihai.
Cotroceni … sală de nunți și botezuri
Amuzant, dar cu potențial în relansarea economiei naționale, Mircea Geoană a început monologul promițând un botez organizat la Cotroceni, pentru copilul unui cuplu din echipa de campanie electorală.
Nimic mai emoționant!
Oare ce promite candidatul independent Geoană celor care îi varsă în contul de campanie zeci-sute de mii de euro?
Despre iluzii, frâne și încălcarea Constituție
„Nu am iluzii față de politica românească și nu am niciun fel de element care să mă facă astăzi, din păcate, după 15 ani, să fiu mai optimist cu privire la starea democrației românești. Dar ceva s-a schimbat. Și s-a schimbat în sufletul meu și în conștiința națiunii noastre. Trăim vremuri atât de complicate. Război într-o parte. Conflict în Sud.
Tehnologia schimbă toate lucrurile, economia, societatea … și țara mea și țara noastră, pentru că avem un sistem de partide politice, care a rămas în urma schimbărilor din societate, nu mai este capabil să țină față și să fie în interesele națiunii noastre.”
Retorica lui Mircea Geoană este greu de urmărit. Formulările solicită un nivel ridicat de îngăduință, în timp ce ideile promovate sunt în linia populismului ieftin.
„Sistemul politic româneasc nu doar că a rămas în urma societății, este astăzi o frână în calea dezvoltării țării și este un pericol pentru democrația țării noastre. Pentru asta m-am întors în politică, pentru a aduce o schimbare adevărată, în țara mea și în țara noastră.”
De acord. Dar, cum și prin ce metode va reuși să schimbe Mircea Geoană clasa politică, dacă va fi ales? Va face un partid cara va candida la parlamentare, cu care va câștiga o majoritate? Nu! Conform propriilor declarații de ieri, nici gând ca mișcarea „România renaște” să devină partid politic.
Geoană, ciclurile politice și comunismul
Iată alte pasaje din monologul de ieri, pasaj care necesită maximă atenție pentru a urmări firul logic:
„… un ciclu a început în 1989, când comunismul s-a prăbușit în Europa de Est. După 35 de ani, intrăm într-o nouă etapă istorică, în care rivalitatea geopolitică între marile puteri a reizbucnit: război, competiție, tensiune, în care revoluțiile tehnologice schimbă modelul economic, modul în care muncim, în care trăim, în care interacționăm între noi, iar timp de 35 de ani, la alegerile prezidențiale, cu fiecare președinte pe care l-am ales … și nu-i comentez, și nu este o chestiune de critică din partea mea, dar trebuie să recunoaștem astăzi, după 35 de ani, încercând toate modelele de președinți, de toate felurile, de toate culorile, și din toate partidele, că, de fapt, am asistat la la o minciună constituțională. Pentru că în Constituția Republicii noastre scrie negru pe alb că președintele este deasupra intereselor de partid, este independent față de interesele de partid și este nedependent față de grupurile de interese din spatele partidelor.”
Care este cea mai mai mare poftă a candidatului independent Geoană:
„Vreau ca în 2024, la 35 de ani de la căderea comunismului, la început de un nou ciclu istoric, să avem curajul să nu mai mințim și să alegem pentru prima dată un președinte independent care reprezintă întreaga națiune, și nu doar grupuri de partide și grupuri de interese.”
Aha! România, țară membră UE, NATO, luptă și se zbate sub umbrele comunismului în care s-a născut, educat, format și lansat Mircea Geoană.
Trei gesturi de onoare și decență
În zecile de minute de monolog, Mircea Geoană a avut două momente de maximă decență, de onoare, chiar dacă lăsate în suspensia declarațiilor teoretice cu rol de magnet electoral.
Primul a vizat decizia Curții Constituționale a României care a eliminat-o din cursa electorală pe Diana Iovanovici Șoșoacă … „poate că (decizia – n.m.) are acoperire constituțională, însă în mod sigur are efecte antidemocratice și nu este un lucru care ne face bine, și nu este sănătos pentru democrația noastră.”
Al doilea a vizat românii și bisericile ortodoxe românești din Ucraina, supuse unor presiuni inacceptabile de către regimiul dictatorial de la Kiev condus de Zelenskyi.
„Avem nevoie de o Ucraina care să izbândească în acest război complicat. Dacă dânși rezistă, înseamnă că și Replublica Moldova are o șansă să meargă către Europa. (…)
Ajutăm cu tot ce putem și cu tot ce știm, și cu bună credință, și cu bună intenție. Dar nu este ok ce se întâmplă cu comunitățile românești de acolo. Nu este ok ce se întâmplă cu bisericile românești de acolo. Nu e ok! Nu e ok!”
Al treilea a vizat necesitatea reprofesionalizării Ministerului român de Externe, ajuns în cea mai jenantă ipostază de după 1990. În mod cert, pe acest domeniu, Mircea Geoană are experianța de a se exprima și radiografia corect realitatea.
„Ministerul român de Externe a fost politizat, motiv pentru care ministerul trebuie deparazitat (cum s-a ferit, dar în cele din urma a spus-o) și depolitizat.”
Ambiguitate retorică grosieră
Dincolo de aceste trei elemente de substanță, aflate în sarcina constituțională a președintelui, Mircea Geoană a survolat, uneori cu nereușite formule șmecherești, peste problemele României.
Singura peste care are atribuții este Armata și forțele de ordine, cele care ar trebui să furnizeze siguranță cetățenilor. Geoană a declarat că va susține investițiile în apărare, ca și cum fostul Secretar general-adjunct NATO nu știe că România este campioana estului european în invesiții (zeci de miliarde USD) în armament care niciodată nu va ajunge la beneficiar. Cât și pentru ce să mai investim în industriile străine de apărare, ca „taxă de protecție” politică?
Apoi, implicarea în politica internă a Republicii Moldova este o dovadă a faptului că și Geoană este contaminat de euroatlantismul nociv. Incapabil să rezolve problemele propriei țări, și Geoană, la fel ca majoritatea candidaților la președinție, se ocupă parțial de probleme Republicii Moldova, lansând îndemnul către moldoveni de a vota la referendumul pentru aderarea la UE, organizat de președintele Maia Sandu.
Democratul și independentul Geoană observă că în cazul Șoșoacă avem spectrul dictaturii, dar nu observă că de patru ani, la Chișinău, Maia Sandu a impus cenzura, epurarea politică și distrugerea economică internă, în numele … Uniunii Europene.
Ciolacu, Ciucă, Simion și acum Geoană
Incapabil să ducă un discurs în limitele prerogativelor prezidențiale, Mircea Geoană a vorbit despre reforma adminstrativ-bugetară, în cadrul unei teori fără fond, în condițiile în care președintele României nu are nicio atribuție în domeniu. Iată cum, Geoană se aliniază mesajelor lansate de prezidențiabilii Ciolacu, Ciucă, Simion, care par să nu înțeleagă limitele constituționale ale mandatului de președinte.
Apoi, vorbind despre onestitate în actul de administrație, candidatul Mircea Geoană este cu atât mai puțin de înțeles.
În ultimul an de mandat (2023-2024) din funcția de Secretar general-adjunct la NATO, Geoană s-a aflat în permanentă campanie electorală în România, petrecând mai mult timp în acțiunile de promovare pentru volumul „Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”, fiind o clonă a președintelui Iohannis, dar în funcția râvnită de acesta.
Chiar și așa, Geoană vorbește despre schimbarea în administrație, economie și politică, despre iresponsabilitate (!?), asumând obligația de a introduce „rânduială și predictibilitate în modul în care construim bugete, cheltuim banii și protejăm puterea de cumpărare a românilor”.
Insist să arăt că președintele nu are absolut nicio competență în dezvoltarea satului românesc, în echilibrarea dezvoltării urban-rurale, în absolut nimic din ceea ce înseamnă administrarea României, fie că vorbim de educație sau sănătate, atribute care sunt în sarcina Guvernului și majorității parlamentare. Da, sunt probleme de urgență națională, cum spune Geoană, dar nu este atributul președintelui dincolo de retorică electorală. Cu încăpățânare și abuzând de lașitatea PNL-PSD, Iohannis s-a ocupat de educație și a făcut praf sistemul educațional din România!
În mesajul său, Mircea Geoană a subliniat implicarea directă în viața parlamentară și administrativă, chiar dacă președintele nu are prerogative, chiar dacă asta înseamnă să continue abuzul de poziție și putere din ultimii 20 de ani, din mandatele Băsescu-Iohannis, care au afectat iremediabil societatea românească.
Câte o zi … pentru națiune
„Țara înaintea partidelor și oamenii înaintea politicului. Acesta este angajamentul meu față de națiunea română”, a declarat Geoană, lansând probabil sloganul electoral. Dar, din nou, cum?
În timp ce vorbește despre independența președintelui, Geoană extinde teoria angajamentelor politice acoperind clasa politică, administrația, justiția, economia etc.
Iar pentru ca românii să aibă o bucurie, Geoană promite o zi a reconcilierii naționale, de ziua de Sfântului Andrei, ca să știm „de unde venim și cine sunem”, dar și o altă zi în care „toată națiunea română își protejează patriomoniul, natura”.
M-am liniștit. Două zile pe an vom fi cum vom fi, restul de 363 de zile vom continua așa cum suntem, chiar dacă PSD și PNL „vor încerca să fraudeze alegerile”, realitate pe care Geoană a înțeles-o grație Dianei Ivanovici Șoșoacă … „de ieri mi-am dat seama că nu au niciun fel de limită”.
Autor: Dan Tomozei
Sursa: DanTomozei.ro
