Dezastrul spaniol și o întrebare grea: vom avea primul conflict geopolitic din istorie din cauza vremii?
Dezastrul cu sute de morți provocat de fenomenul Dana în Spania îngrozește mapamondul, dar, în egală măsură el ridică o întrebare care ar părea desprinsă din cele mai exaltate teorii ale conspirației: am putea asista curînd la primul conflict între două țări din cauza schimbărilor climatice? Nu de alta, dar încă de acum cîteva luni specialiști spanioli avertizau serios asupra faptului că experimentele de ploaie artificială din Marocul vecin le-ar putea afecta țara, iar ce a urmat e greu de trecut cu vederea, după cum vom relata în rîndurile care urmează.
Să o luăm metodic.
Statul marocan se confruntă cu problema extrem de gravă a secetei prelungite, 2024 fiind al șaselea an consecutiv în care țara deșertică e serios lovită de fenomen. Exasperat, guvernul marocan a lansat anul trecut un program național de multe milioane de euro, în cadrul unui program mai vechi intitulat Al Ghaith, datînd din 1984, care se bazează pe însămînțarea artificială a norilor în 20 de regiuni în scopul determinării căderilor de ploaie.
Obiectivul declarat este creșterea precipitațiilor în anumite zone ale țării cu pînă la 15%. Tehnologia în cauză nu e nouă, existînd de decenii, dar, pe de altă parte, Marocul cercetează pe cont propriu încă din anii 80 diferite metode de creștere a rezervelor de apă prin modificarea climei, cunoscute și sub numele de geoinginerie climatică, iar despre planul lansat anul trecut nu a furnizat prea multe explicații.
Tocmai de aceea o serie de specialiști au început să lanseze avertismente că modificarea artificială a climei și a vremii poate avea consecințe imprevizibile. Pe de o parte, ploile abundente în locurile în care geografia și mediul nu sunt obișnuite cu ploile pot genera inundații și scurgeri, deteriorarea și creșterea eroziunii solului.
Pe de alta, însămînțarea norilor poate modifica umiditatea relativă a atmosferei, iar această situație ar putea duce la secete în zone neașteptate sau ploi intense, deoarece consecințele geoingineriei climatice sunt în prezent imprevizibile. În fapt, schimbările climatice pot provoca o creștere a fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi furtunile, fulgerele, grindina și chiar tornadele, potrivit unor experți.
Peste vară, lucrurile au început să devină interesante, iar mai apoi au apărut evenimente dramatice.
În luna august, presa iberică, citînd diverși specialiști, începe să scrie despre riscurile pentru clima spaniolă a experimentelor din Maroc.
Pe 21 august, siteul agenției meteo spaniole El Tiempo scrie că „Marocul a lansat o strategie de a însămînța nori și de a produce ploaie, care poate afecta Spania”.
Pe lîngă enumerarea riscurilor climatice, siteul avertizează negru pe alb:
„Trebuie avut în vedere posibilul conflict geopolitic care ar putea apărea între statele afectate, precum Spania și Maroc, din cauza modificării condițiilor de mediu ca urmare a deciziei unei singure țări. În plus, potrivit unui raport ONU publicat după Summitul COP28 privind Clima din 2023, geoingineria climatică „ar putea declanșa o serie de reacții în lanț cu riscuri semnificative pentru oameni, oceane, temperaturi globale și biodiversitate”.
Este citată Emma Ruttkamp-Bloem, președinta Comisiei Mondiale UNESCO pentru Etica Cunoașterii și Tehnologiei Științifice (COMEST) spunînd: „Ingineria climatică prezintă riscuri, atît în ceea ce privește interacțiunea cu clima, cît și potențialul său de a crește riscurile existente și de a genera altele noi. Înainte de a continua dezvoltarea acestor noi tehnologii, este necesar să înțelegem pe deplin efectele și implicațiile etice ale acestora. Orice dezbatere privind ingineria climatică trebuie să aibă o dimensiune etică și politică simultană, care să reflecte interesele opuse ale diferitelor regiuni și comunități”.
Pe 25 august, subiectul e dezbătut și în presa marocană: „Planurile marocane de însămînțare a norilor trezesc îngrijorări în Spania” titra Morocco World News.
Pe 28 august, publicația spaniolă Euroweekly News scrie „Preocupările cresc în Spania cu privire la însămînțarea norilor din Maroc”.
„Programul de lungă durată al Marocului de însămînțare a norilor Al-Ghaith atrage atenție și îngrijorare din partea Spaniei, pe măsură ce țara își intensifică eforturile de combatere a secetei severe.
Inițiativa, recunoscută la nivel internațional încă de la inițierea sa în 1984, își propune să crească artificial precipitațiile, dar potențialul său impact regional stîrnește dezbateri, în special în Spania.
Rapoarte recente ale agenției meteorologice spaniole El Tiempo evidențiază investiția substanțială a Marocului în însămînțarea norilor, de aproape 10 milioane EUR alocați începînd cu 2023. Această finanțare este direcționată către creșterea precipitațiilor în zonele vizate cu pînă la 15% prin 20 de proiecte separate de însămînțare a norilor.
În timp ce Marocul consideră însămînțarea norilor ca un instrument vital pentru a-și atenua deficitul cronic de apă, mass-media și experții spanioli își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialele consecințe nedorite pentru regiune. Raportul de la El Tiempo avertizează că modificarea artificială a modelelor meteorologice ar putea duce la rezultate imprevizibile, în special în sudul Spaniei și în enclavele spaniole Ceuta și Melilla.
În plus, raportul trage alarma cu privire la implicațiile mai largi ale geo-ingineriei, sugerînd că aceasta ar putea crește frecvența evenimentelor meteorologice extreme, inclusiv furtuni, fulgere, furtuni cu grindină și chiar tornade. Aceste posibile perturbări au condus la îngrijorări cu privire la posibilele tensiuni geopolitice dintre Spania și Maroc, mai ales dacă schimbările de mediu au un impact negativ asupra teritoriilor spaniole. Pe măsură ce Marocul continuă să exploreze diverse soluții la criza sa de apă, inclusiv însămînțarea și purificarea norilor, implicațiile regionale mai largi rămîn un punct de îngrijorare. Expații și rezidenții care trăiesc în Spania ar trebui să urmărească îndeaproape această situație în curs de dezvoltare, deoarece poate avea implicații mai ample asupra climatului regional” avertiza publicația.
Pe 8 septembrie, în Maroc izbucnește dezastrul: ploi torențiale cad în mai multe zone din țară, provocînd prăpăd, cu pierderi de multe vieți omenești și cu avalanșe de apă noroioasă.
Inundația extraordinar de violentă a împrăștiat cadavre de-a lungul rîului pe o distanță de peste 30 de kilometri, potrivit relatărilor martorilor oculari. „Sunt oameni în vîrstă de 90 de ani care spun că nu au mai văzut niciodată așa ceva. Eu însumi nu-mi amintesc să fi asistat vreodată la un asemenea potop”, declara Ahmed Bouzihay, primarul unei localități afectate. În oazele din calea puhoaielor fuseseră rași 90% dintre palmieri, unii bătrîni de o sută de ani.
Apa a măturat totul: copaci, drumuri, stîlpi de electricitate, ziduri, mașini. Direcția generală de meteorologie a Marocului relata că în unele zone a căzut mai multă ploaie în două zile decît media anuală, fenomen nemaiîntîlnit de jumătate de secol.
În prima săptămînă din octombrie, presa lumii relata despre incredibilul fenomen al inundării deșertului Sahara în Maroc și Algeria de către puhoaiele căzute în septembrie în Maroc, imaginile fiind de-a dreptul terifiante.
Nu multe zile după aceea, coasta de est a Spaniei a fost lovită de ploi devastatoare, cu sute de morți și un număr imens de dispăruți.
În prezent, tot mai multă lume își aduce aminte, în Spania, de avertismentele din vară.
Tragedia e încă în derulare, guvernul spaniol mobilizînd 10.000 de soldați în regiunea Valencia pentru a ajuta sinistrații, deci nu e timp pentru analizarea posibilei legături dintre ruperile de nori din Maroc și Spania.
Dar lucrurile se vor așeza într-un viitor apropiat și e exclus ca tema să nu devină una de dezbatere oficială.
Așa cum deja s-a întrebat și presa spaniolă, vom avea la un moment dat primul conflict geopolitic între două state generat de suspiciunea de manipulare a climei?
Pînă atunci, să consemnăm că, ieri, o companie românească a achiziţionat primul avion echipat şi destinat creşterii precipitaţiilor în România, printr-un program special bilateral româno-american. Să sperăm că a venit și cu instrucțiuni clare de folosire.
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: inpolitics.ro
