Cele mai slabe şi vulnerabile exemplare de candidaţi de după 1989
Cum era de aşteptat, Georgia, denumită şi Gruzia, ţară ortodoxă situată în Europa Orientală, a sărit voit de pe şinele UE, bătute parcă în piroane pînă la alegeri. Partidul naţionalist „Visul Georgian” a obţinut o victorie zdrobitoare în faţa partidelor pro UE.
Tentativa de provocare a unui EuroMaidan, pe model ucrainean, orchestrată de UE împreună cu preşedintele în funcţie, Salome Zourabichvili, de ONG-urile finanţate de Soros, CIA, cu ajutorul unor trupe instruite de ucraineni provocatori, a fost un fiasco.
UE s-a lins pe bot, Georgia era poarta de acces a Vestului la resursele de gaz ieftin din Azerbaijan prin conducta din Caucazul de Sud (Baku-Tbilisi-Erzurum), aceasta fiind, de fapt, miza pentru care Georgia era atît de dorită în UE. Indiferent de preţul plătit în vieţi umane, politica de expansiunea a UE către Est nu va înceta.
Cît priveşte alegerile din ţara noastră, intrate în linie dreaptă, circul ieftin generat de propaganda electorală a partidelor şi candidaţilor a devenit hilar şi greu de suportat.
Tabloul electoral al României este un dezastru demn de milă, de repugnanţă şi, totodată, un apel la trezirea din sclavia în care a fost adusă România în ultimele decenii. Vina aparţine, deopotrivă, mass-media, clasei politice şi societăţii.
Vom avea de votat la prezidenţiale cele mai slabe şi vulnerabile exemplare de candidaţi de după 1989, care-şi pierd vremea la televizor, pe feisbuc, unii chiar pe arătură, de cînd s-au înmulţit medicamentele şi ne-au inundat farmaciile. Aceşti corupţi în diferite moduri, plagiatul lui Ciucă fiind tot o formă de corupţie intelectuală, încearcă să se doboare unul pe altul, printr-un concurs de manipulări, promisiuni populiste, gafe, scandaluri, jocuri de imagine, chestiuni melodramatice, marca reţelelor de „socializare”.
Geoană are şi el un istoric de furt academic şi de alte naturi urît mirositoare.
Ciolacu vrea să se tatueze ca să-i fie crezute aberaţiile.
Aşadar, Ciolacu, Ciucă, Geoană, Simion, Lasconi şi alţi neînsemnaţi se bat unic şi adînc româneşte pentru preşedinţie ca pentru o piaţă ofertantă cu produse, cu cerere şi ofertă de privilegii. Mai pe şleau, ca la tîrg. E greu de crezut că aceşti candidaţi filistini şi poltroni nu vin cu o umbră în spate care să le ghideze acţiunile viitoare tot în detrimentul cetăţeanului român.
Pe acest fond de dezinteres şi lene civică România va avea preşedinte un alt fel de Iohannis, „originalul” KWI a întors România în cea mai neagră perioadă a istoriei sale, iar românii se vor mulţumi cu ponoasele şi cu înjurăturile. Sînt atîtea priorităţi naţionale, însă ei îşi fac de lucru la propaganda electorală, mutîndu-şi corupţia de pe un picior pe altul.
Viaţa românului de rînd tot sub cota sărăciei va rămâne după alegeri, amăgit cu nişte ajutoare de încălzire şi carduri de alimente, reduse şi ele la jumătate în 2025, adică 125 de lei la şase luni, imaginaţi-vă ce firmitură! La ghişeele Puterii se vor instala tot fripturiştii, iar pe funcţiile politice şi de stat, corupţii, incompetenţii şi mafioţii.
Campania electorală pentru prezidenţiale şi parlamentare e o binecunoscută tactică de lansare a unor petarde pe piaţa politică, pentru a ţine presa şi societatea ocupată, se ştie, „o mînă spală pe alta”, astfel că marile dosare de corupţie sînt tergiversate sau îngropate definitiv, şi am în vedere pe Coldea şi reţelele internaţionale care au adus crima organizată la vîrful statului român.
În politica ţării noastre nu mai putem vorbi despre cultura, angajamentelor, a proiectelor sau rezultatelor. Cultura unui popor, în sens patrimonial, desemnează toate formele de expresie, inclusiv pe cea a politicului.
La momentul de faţă noţiunea de politică nu mai comportă o dimensiune patrimonială, patriotică.
Practicile europene, precum şi cele ale hegemoniei americane sînt imersate şi utilizate în politica românească, puterile lumii, dirijate de „Bilderbergii” din spatele Davosului, fiind cele care experimentează cu noi punerea în valoare a unor strategii de supunere şi de extragerea a „plus valorii” din ţara noastră.
Graţie impostorilor care au fraudat şi trădat România de peste trei decenii, poporul român a devenit obiectul şi nu subiectul propriei istoriei. Poporul român nu-şi mai poate imagina viitorul sub forma proiectelor colective, istoria i se impune! I se dictează din afară jertfe, supuneri, constrîngeri, strîmtorări.
După atîta amar de democraţie internă, progresul cetăţeanului român „este sublim, dar lipseşte cu desăvîrşire”, înregistrat doar ca divertisment în agenda originalului capitalism românesc. În concluzie, rezultatele alegerilor se vor înscrie în aceeaşi agendă a şmecheriilor politice, fără legătură cu nivelul de trai al românului, cu economia şi dezvoltarea Ţării.
Din hărmălaia costisitoare a campaniei electorale românii se vor alege cu încă patru ani de groază. La orizont se arată alte spectacole de corupţie, criză, imoralitate, războaie cu partituri false, colonizare, crime, droguri, arme, sărăcie, profeţi şi învăţători mincinoşi.
Autor: Maria Diana Popescu
Aranjament grafic – I.M.
Sursa: art-emis.ro
