Electorale – „calea sigură” „în slujba țării spre „Găina cu ouăle de aur”…
În plină campanie electorală,o delegație a FMI a poposit în România pentru evaluarea recentelor date economice și financiare,ca și pentru reconfigurarea prognozelor macroeconomice.
Ca membru al FMI din 1972, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului acestuia, țara noastră furnizează informații și participă la consultări anuale cu reprezentanții acestei instituții financiare, finalizate cu elaborarea unui raport de țară.
În acest moment,indicatorii macroeconomici ai României ridică evidente îngrijorări.
Deficitul bugetar atinge o cotă de cca. 7% din PIB. Din 2020, suntem în procedura UE de deficit excesiv…Tot degeaba!
La șapte luni, execuția bugetară era cu cântec: venituri totale de 331,5 mld. de lei în timp ce cheltuielile au atins un volum de 402,6 miliarde lei.
Diferența dintre venituri și cheltuieli se acoperă din împrumuturi. Pana la finalul anului, se estimează că statul român va fi obligat să se împrumute cu încă 250 miliarde de lei pentru cheltuieli curente, la dobânzi spoliatoare.
În 2024, România va plăti cca. 130 de miliarde de lei în contul datoriei publice, din care 35 de miliarde sunt dobânzi.
Pentru 2025, sunt scadente la plată 111 miliarde de lei, din care 36 de miliarde sunt dobânzi.
Vârful de plată va fi în 2026, când vom avea de achitat 128 de miliarde lei pentru întreg serviciul datoriei publice.
Pe scurt, e bine sa se știe că pentru fiecare 100 de euro venituri la buget, România are de plătit 5,8 euro numai pentru dobânzi. Per total, datoria publică a trecut de 180 mld. de euro, deci e peste 52% din PIB, pentru care plătim dobânzi ce reprezintă mai bine de 2% din PIB.
De asemenea, deficitul de cont curent al țării ridică mari probleme. Prognoza acestui indicator, pentru anul in curs, este de 7,5% din PIB.
In zonă, doar Ucraina, aflată în război cu Federația Rusă de peste doi ani, are un deficit de cont curent mai mare, respectiv 8,1%, în timp ce Polonia a înregistrat un excedent, echivalent cu 0,8% din din PIB.
Discrepanțele mari între importurile și exporturile de mărfuri ale României reprezintă o chestiune structurală ce ne costă enorm. Riscurile refugierii capitalului in economii mai sigure nu sunt defel ipotetice.
Comparativ cu perioada ianuarie -iulie 2023, investițiile directe ale nerezidetilor în Romania, pentru acelasi interval din acest an, sunt doar de 3,1 mld. de euro, deci cu aproape un miliard de euro mai mici..
Creșterea economică în România, pe anul în curs, după cel mai recent raport la FMI, respectiv „World Economic Outlook”, va fi ușor sub 2%, aproape la jumătate față de estimarea Guvernului.
Preturile și inflația, după estimările instituției financiare menționate, vor fluctua, pentru acest an, in coridorul de 5-6 %. La fel și șomajul…
Pentru guvernanți, „oglinda cifrelor” nu este defel măgulitoare. Din această pricină, se cam feresc sa le cerceteze „la rece” și, pe acest temei, să le aducă în atenția opiniei publice mai cu seamă acum, în plină campanie electorală …
Așteptăm cu interes Raportul delegației FMI pentru a nu fi copleșiți de trolli, boți și de povesti electorale despre „Făt-Frumos” sau despre „Găina cu ouăle de aur”…
PS:
Fără fonduri europene,indiferent de categoria acestora,România ar putea stinge lumina…Decidenții politici,pare-se,viețuiesc pe altă planetă și o țin pe-a lor vorbindu-ne despre „calea sigură” sau despre strădania lor „în slujba țării”…
Toma Pirau
