Ciucă vrea să se retragă în tranșee ca soldatul japonez: „Nu voi capitula!”, însă pleacă. Georgescu, „vincitor” de etapă!
Dacă „Eșecul” este pânza pe care Nicolae Ciucă și-a pictat eșecul de a interveni pentru salvarea militarilor români la Nassiriya și deci de a lupta vreodată acolo, atunci eșecul de la prezidențialele de ieri este capodopera sa, iar el va rămâne veșnic în cugetul românilor ca ostașul care era să ajungă imperator al turului al doilea, doar că i-au lipsit imperiumul și vreo un million și jumătate de voturi.
Nu este prima dată când am avertizat la InfoBrașov despre dezastrul care va surveni odată cu predarea conducerii PNL de către liberalii răspopiți omului aflat în grea servitute la Iohannis, unui general rezervist paralel cu politica, cu guvernarea, cu onestitatea și chiar cu sine însuși.
„Nu voi capitula!” este răcnetul de credință al ostașului eșuat pe plajele de la Omaha prezidențială a liberalilor români, aflat mai mult în slujba pensiei sale speciale nesimțite, decât în slujba țării.
Perpendicular doar pe soarta funestă a liberalilor, ce va urma foarte curând peste o săptămână la alegerile parlamentare, cel mai groaznic viitor eșec electoral al acestora din ultimii treizeci de ani.
„Aroganța” ar fi o altă capodoperă a artistului automulțumit cu prestația sa buzoiană a împeltirii covrigilor, Marcel Ciolacu, doar că la împletirea destinelor social-democraților, de la vîrful guvernului de unde a eșuat spectaculos, se pare, în fața prezentatoarei Meteo în bikinii adecvați, lucrurile s-au văzut oarecum deformat de efectul suveran și național, ca într-o Împărăție a Oglinzilor Strâmbe a creșterii economice nestăvilite.
Las-c-o-ni-meri ea, uite că a nimerit-o și… intră în doi!
Despre Lasconi ce se mai poate spune, decât că stupiditatea tinerilor progresiști care au votat-o pentru accederea în turul doi al prezidențialelor este depășită doar de incultura ei și iresponsabilitatea acestora. Un tineret al țării de care ne-am putea …lipsi?
Geoană a realizat într-un final că n-a realizat nimic despre schimbarea la față, nu numai a Domnului Hristos, ci și a românilor după nefârșitele și îndesatele afronturi umilitoare aduse lor de NATO și UE. A declarat ritos că iese din politica românească în care de fapt nu l-a invitat nimeni după „mica” debarcare a „micului” secretar adjunct de la NATO. Simion și-a văzut eșecul ca pe o victorie aidoma celei a marelui Ștefan la Războieni în fața lui Mehmet I-ul, doar că-i lipsesc fiii Vrâncioaiei ca să-l înșurubeze în turul doi. I-au lipsit voturile Șoșoacei, un spectru care-l bântuie continuu și nu-l lasă să coaguleze dreapta suveranistă, sau stânga?
Desigur, miracolul cotrocenist(s-a născut în Carterul Cotroceni) Călin Georgescu, câștigătorul primului tur prezidențial, apărut din neantul uitării celei fără de margini tocmai în fruntea clasamentului, nu ar fi chiar un miracol dacă-i parcurgem cariera desfășurată pe lângă ONU și Clubul de la Roma. Iar softurile sofisticate folosite de el pentru a subjuga Tik-Tok-ul chinezesc, provenite pare-se din relațiile rusești ale Dianei Șoșoacă, nu au fost la îndemâna oricui.
La aceasta se mai adaugă lehamitea națională de loaze ajunse în vârful puterii și prezentate ca singurele soluții pentru stabilitate, predictibilitate și alte asemenea prostii.
Și, bineînțeles, dezgustul românilor față de împilarea lor de către multinaționalele, bancare sau de orice altă natură, față de îngenuncherea lor față de absurditățile NATO în problema războiului fratricid și perdant al Ucrainei cu Rusia, față de Schengenul mincinos prezentat ca o Zână Măseluța, care poate vine la noapte după dintele copilului, sau nu. Și mai ales dezgustul față de aroganțele Uniunii Europene în privința fondurilor europene destinate cu picătura României, dacă face frumos și stă în banca ei.
Toate acestea și încă multe altele, prestația execrabilă a principalilor candidați, favorizați de sondaje, la Președinția României, trecutul acestora pătat ca un dalmațian, inflația și deficitul bugetar, cele mai jalnice din UE, sărăcirea continuă a românilor muncitori altundeva decât la stat, nu în ultimul rând pensile speciale nesimțite special menținute cu obstinație de Sistem și de politicieni, au condus la frumosul rezultat al înfrîngerii electorale inebranlabile a liderilor principalelor partide ale României și au deschis calea spre Cotroceni unui independent, zămislit din spuma suveranistă a mării, precum Venus.
Se anunță negocieri dure și lupte ca la Verdun, sau Mărășești, pentru turul doi
Acu, spinoasa cale a redempțiunii nu mai este accesibilă tuturor liderilor politici majori menționați, poate a lui Ciolacu, dacă nu intră după încetarea tuturor numărătorilor voturilor în turul doi și în urma unor negocieri atroce obține de la Georgescu promisiunea nominalizării ca premier din partea PSD după parlamentarele pe care se presupune că le va câștiga principalul partid guvernamental. Deși nici asta nu mai e sigur, cu condiția sprijinului nedisimulat pentru turul al doilea al prezidențialelor pentru independentul miraculos.
Poate și a nimfei progresite Lasconi, dacă pierde la limită, sau câștigă cu Georgescu în turul doi, propulsând USR ca principala forță de dreapta în România, când de fapt acesta este de extremă stânga neo-marxistă.
În turul al doilea voturile suveraniste ale AUR și ale SOS, împreună cu cele ale naționaliștilor social-democrați, sau chiar ale tuturor pesediștilor se vor drena înspre Georgescu, iar Lasconi va prelua voturile PNL, UDMR, ale lui Orban și cele ale lui Geoană, deși insuficiente, părerea noastră.
Varianta Bolojan pentru leadership-ul PNL și pentru aspirațiile liberalilor la funcția de premier pare din ce în ce mai fezabilă.
Se vor mai emite în eter de către Ciucă la ieșirea pe ușa PNL, de trompeta rablagită Rareș Bogdan și de lagavulinul Ludovic Orban, acompaniați de vituperările stridente ale lui Cristian Tudor Popescu, amenințări cu abandonarea opțiunii euro-atlantice dacă vine Georgescu și cu debarcarea rușilor la Sulina cu acceptul său, dacă devine acesta președinte.
Oricum am lua-o oricum am da-o, opțiunea naivă a românilor pentru stabilitatea euro-atlantică a fost măturată de opțiunea eroică pentru demnitate și suveranitate națională. Aspect care a consternat Occidentul de ambele părți ale Atlanticului.
Libiu Mateescu
