Sunt șocat

Sunt șocat de rezultatul alegerilor de ieri, căci nu mă așteptam ca un candidat independent să fie capabil să depășească toți candidații reprezentanți ai partidelor politice… mai ales psd și pnl… așa numite „cele mai mari/importante/stabile” de pe eșicherul politic… voturile obținute de acesta sunt îndoielnice, ba chiar unii își scapă limba pe gât că „și-au băgat rușii coada”.
Sunt șocat că o incompetentă notorie, precum Elena Lasconi, reprezentanta unui partid politic anti-românesc (demonstrat de prestația lamentabilă de la scurta guvernare) a reușit să ajungă în turul al doilea. Dar voturile ei sunt „legitime, corecte și reale”, căci probabil și-au băgat serviciile coada… doar spre dimineață… vârtos și eficient…
Sunt șocat că analiștii de toate felurile nesocotesc și jignesc peste două milioane de alegători, pe care îi consideră incapabili să ia o decizie de capul lor, fiind manipulați de ruși.
Dacă a fost așa, înseamnă fără putere de tăgadă că instituțiile statului (conduse de psd, pnl, pmp, usr, udmr etc.) nu au fost în măsură să asigure protecția sistemului electoral. Răspunde cineva?
Sunt șocat că foarte puțini jurnaliști, analiști, comentatori, părelnici, habarniști, cârcotași și cusurgii (dar nu numai) sesizează și prezintă în mod tranșant (cu subiect și predicat… că e trendy, nu?) faptul că rezultatul alegerilor reprezintă „ploaia de pumni” pe care o merita, de ani buni, clasa politică autohtonă… ba poate chiar mai mult…
Această clasă politică ruptă de realitate s-a dovedit tributară intereselor „de gașcă”, fiind obedientă față de comenzile „externe” și complet dezinteresată de omul normal, de cetățeanul simplu, de contribuabilul onest, de alegătorul român… acționând chiar împotriva intereselor propriului popor!!
Sunt șocat că dacă cineva afirmă (la insistențele nesimțite ale unui interlocutor), citez: „Putin își iubește țara”, asta înseamnă automat și fără dubii că e „fan al lui Putin” sau mai mult, are o atitudine anti U.E., anti N.A.T.O. Și asta doar pentru că se rostogolesc „narativele oficiale”. Unde am ajuns?
Sunt șocat că dacă cineva afirmă că, citez: „țin cu România” asta îl transformă în „extremist”, „om extrem de  periculos”, anti N.A.T.O., anti U.E. Mai avem discernământ?
Sunt șocat că dacă cineva, în virtutea libertății de exprimare, promovează familia tradițională, valorile creștine și cele istorice ale poporului român, dorește pacea și luptă pentru ea, îl face „nefrecventabil” și primește ștampila de „controversat”.
Sunt șocat că despre „controversata” Elena Lasconi (cu toate declarațiile ei bezmetice, pe care mi-e greu să le inventariez) nu (mai) vorbește aproape deloc mass media servilă, iar majoritatea jurnaliștilor și comentatorilor au abandonat deontologia profesională, onoarea și demnitatea breslelor lor.
Vă amintiți de pandemie?
Vă amintiți de teroarea mediatică? Tot ei sunt… „nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase”? Pute.
Pute rău de tot.
Sunt șocat că dacă cineva îl apreciază pe mareșalul Antonescu, devine automat și fără dubii antisemit… și asta în condițiile în care un lider israelian de marcă a mulțumit public României pentru grija pe care a avut-o față de evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial… nu a fost clar și de neinterpretat?, (iar astăzi, prim ministrul Israelului este declarat Criminal de război” de către Curtea Penală Internațională – n.r.). Au mai fost greșeli și abuzuri, dar… Unde am ajuns? Către ce ne îndreptăm?
Sunt șocat că se adoptă fără discernământ un limbaj găunos, extremist, antiromânesc, antidemocratic, propovăduindu-se „alunecarea spre est”, „distrugerea stabilității”, „stoparea fondurilor europene”, „reducerea ratingului de țară”, „îndepărtarea de valorile democratice” (nu spun occidentale, căci nu știu dacă acelea mai sunt cele pentru care ne-am dus spre Vest), „renunțarea la U.E. și N.A.T.O.” etc.etc. Dubla măsură e la noi în casă.
E culmea ipocriziei. Căci totul se întâmplă ca urmare a unui demers democratic exercitat la urnele de vot, acolo unde ne îndemnau toți să ne ducem în număr cât mai mare. Un exercițiu civic și politic simplu, la îndemâna alegătorilor, fără revoluții, fără lovituri de stat, doar la urne. Chiar șocant, nu?
Sunt șocat, dar îmi revin repede, căci va urma un sfârșit de an „distractiv”, plin de scandaluri și bălăcăreli... în parlament și în mass media… acolo unde s-a adunat o parte din „pleava” societății românești. Din fericire, omul normal își va vedea de viața lui… cu bune și cu rele… cu bucurii și necazuri, cu salarii și pensii mici, cu prețuri și taxe mari, cu bucurii și umilințe, cu sărbători și tradiții…
Ei, poate că am mai și exagerat… nu în tot ce am spus… Eu nu sunt deloc șocat. Poate puțin mirat, dar încrezător căci „poporul are întodeauna dreptate”, mai ales când este ajutat de servicii. Ne vedem la parlamentare și în turul doi. Nu am mari speranțe, dar uneori cred în minuni.
Să fim sănătoși, prosperi, fericiți, să trăim în liniște și pace… și peste patru-cinci ani! Vorba poetului nepereche: „De-o fi una de-o fi alta,/ Ce e scris și pentru noi,/ Bucuroși le-o duce toate,/ De e pace de-i război”. P.S. Sper să ne alegem conducători – reprezentanți care să ne asigure totuși pacea.

Autor: Colonel (rtg) Edmond Milea, (Doctor în științe militare)
Sursa: art-emis.ro

Share on Facebook

Tweet

Follow us