Cerere de anulare a deciziei CCR și suspendarea efectelor – DOCUMENT

Am primit la redacție următoarea cerere care poate fi depusă și prin e-mail la Curtea de Apel a orașului/județului de reședință a fiecărui petiționar (căutați adresele exacte pe internet).
Redăm și textul însoțitor:
Decizia CCR poate fi anulată!
Până la data de 12 decembrie, persoanele fizice sau juridice pot semna și trimite Curții de Apel cererea de anulare a Deciziilor nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024, emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea președintelui României din anul 2024, precum și cererea de suspendare a efectelor Deciziei nr. 231D/07.12.2024 privind încetarea activității Biroului electoral central la data de 13 decembrie 2024 până la soluționarea definitivă a prezentei.

Către,
Curtea de Apel ……………………….,
Subsemnatul ………………………………………………, având CNP …………………. domiciliat în…………………………………………………,

în termen legal, în temeiul art. 68 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și a art. 8, art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, formulez prezenta
A. Cerere de anulare a Deciziilor nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral central pentru alegerea președintelui României din anul 2024
B. Cerere de suspendare a efectelor Deciziei nr. 231D/07.12.2024 privind încetarea activității Biroului electoral central la data de 13 decembrie 2024 până la soluționarea definitivă a prezentei.

I. Aspecte procesuale prealabile fondului
I.1 Competența materiala și teritorială a Curții de Apel ……. – Complet electoral

Curtea de Apel …………….
Complet electoral are competență materială și teritorială în prezenta cauză față de dispozițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004: art. 10 alin. 1 teza finală („iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel”) și alin. 3 teza întâi („Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.”) coroborate cu art. 68 din Legea nr. 370/2004 („judecarea de către instanțe a cererilor prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului”).

I.2. Admisibilitatea cererii
Prezenta cerere de chemare în judecată este admisibilă față de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 (Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.).
Deciziile nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral central pentru alegerea președintelui României din anul 2024 sunt acte administrative unilaterale normative, fiind emise de o autoritate publică, respectiv organul de stat înființat în temeiul Legii nr. 370/2004 pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale și care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.
În vederea verificării legalității și temeiniciei acestor acte administrative, legiuitorul a prevăzut o cale specială de urmat, respectiv potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului conform art. 68 din Legea nr. 370/2004.

I.3. Calitatea procesuală activă și justificarea unui interes
Subsemnatul/a……….. am calitate procesuală activă în prezenta cauză față de dispozițiile art. 8 din Legea contenciosului administrativ, ca lege de drept comun aplicabilă actelor administrative unilaterale.
Calitatea procesuală activă și justificarea interesului în promovarea prezentei acțiuni rezidă din obiectul deciziilor contestate, respectiv prin Deciziile nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral central pentru alegerea președintelui României din anul 2024 prin care s-a dispus încetarea de îndată a operațiunilor de votare și a celor de pregătire a votării din turul II pentru alegerea Președintelui României la secțiile de votare din țară și din străinătate ce erau în curs de desfășurare, conform Hotărârii Guvernului nr. 756/2024. Or, prin încetarea operațiunilor de votare din turul II mi-a fost încălcat dreptul constituțional la vot, pentru motivele ce vor fi expuse în cele de mai jos.

I.5 Plângerea prealabilă
În conformitate cu 68 din Legea nr. 370/2004, judecarea prezentei cereri se realizează potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, nefiind prin urmare obligatorie procedura prealabilă.
De asemenea, arăt că jurisprudența național recentă a recunoscut într-o manieră cât se poate de clară lipsa obligativității de a îndeplini procedura prealabilă în cazul actelor administrative normative intrate în circuitul civil și care au produs efecte juridice, în sensul că a pretinde persoanelor care invocă vătămarea drepturilor și intereselor lor legitime prin acte administrative cu caracter normativ, acte care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, obligația de a îndeplini procedura prealabilă, în pofida actualului conținut al prevederilor art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004, ar însemna să se impună acestor persoane obligația de a urma o conduită care nu reiese cu claritate din cuprinsul Legii 554/2004. A se vedea în acest sens Sentința civilă nr. 440/2022 din 04.03.2022 a Curții de Apel București, Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal.

II. Suspendarea executării actului
În fapt, precizez că prin decizia nr. 231D/07.12.2024 emisă de către Biroul electoral central s-a stabilit că activitatea acestui organ de stat încetează în data de 13.12.2024, ora 24:00, doar sub acest aspect fiind solicitată suspendarea actului.
Având în vedere consecințele juridice ale încetării activității organului emitent al actului contestat, paguba iminentă ce se urmărește a fi evitată prin prezenta cerere de suspendare a executării actului administrativ normativ până la soluționarea cererii de chemare în judecată în fond rezultă din riscul atingerii dreptului de acces concret la justiție a persoanei vătămate prin emiterea actelor administrative contestate în lipsa continuării capacității procesuale a emitentului.
Legalitatea este unul dintre elementele dreptului la buna administrare, în sistemul juridic românesc acest principiu fiind reglementat în art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (2) din Constituție. De aceea, un instrument procedural eficient aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată pentru a asigura respectarea principiului legalității îl constituie suspendarea executării actelor administrative, măsură care reprezintă o garanție a asigurării legalității, ce intervine în cazuri de excepție.
Suspendarea întrerupe temporar efectele juridice produse de un act juridic, urmând, deci, ca după un anumit timp actul administrativ să își recapete caracterul său executoriu sau să înceteze complet a mai produce efecte juridice, fiind anulat sau revocat.
Pornind de la faptul că suspendarea executării actului administrativ normativ este un mijloc pentru asigurarea respectării principiului legalității, care guvernează întreaga activitate a administrației publice, solicit prin prezenta asigurarea respectării efective a accesului la justiție prin contestarea actului administrativ normativ, fără a fi supusă riscului respingerii cererii ca devenind inadmisibilă.

III. Motivele pe fond
În fapt, prin Deciziile nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral central pentru alegerea președintelui României din anul 2024 s-a dispus încetarea de îndată a operațiunilor de votare și a celor de pregătire a votării din turul II pentru alegerea Președintelui României la secțiile de votare din țară și din străinătate ce erau în curs de desfășurare, conform Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 și încetarea activității birourilor electorale, inclusiv al celui central.
În motivarea acestor decizii, a fost invocat în primul caz comunicatul de presă emis de Curtea Constituțională a României din data de 06.12.2024, iar în cea de a doua decizie contestată Hotărârea nr. 32 din 06.12.2024 pronunțată de Curtea Constituțională a României (CCR în continuare) privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024. Se menționează că aceste decizii au fost emise de către biroul electoral central față de caracterul definitiv al hotărârii CCR nr. 32/2024, precum și față de natura general obligatorie a măsurilor dispuse de către CCR.
Prin prezenta cerere se invocă inaplicabilitatea dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nefiind întrunite condițiile legale prevăzute de art. 11 alin. 2 din aceeași lege, respectiv hotărârea nr. 32 din 06.12.2024 nu a fost pronunțată în numele legii.
Astfel, pentru ca dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 să fie incidente, în sensul efectelor obligatorii ale hotărârii nr. 32/06.12.2024 a CCR, această hotărâre este necesar să respecte dispozițiile prevăzute de legiuitor în acest sens la alin. 2, respectiv să fie pronunțată în numele legii.
În motivarea pronunțării Hotărârii nr. 32/06.12.2024, CCR a invocat dispozițiile art. 146 lit. f din Constituția României.
Potrivit art. 146 lit. f din Constituția României: „Curtea Constituțională are următoarele atribuții: (…) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”.
În baza acestui articol (art. 146 lit. f din Constituția României), CCR „a confirmat și validat primul tur de scrutin și a dispus ca al doilea tur pentru alegerea Președintelui României să se organizeze în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena Valerica Lasconi, în aceasta ordine”, conform Hotărârii nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024. Hotărârea a fost luată în unanimitate, fiind definitivă și general obligatorie.
Având în vedere că prin hotărârea nr. 32/06.12.2024, CCR și-a exercitat atribuția de veghere a respectării procedurii pentru alegerea Președintelui României prin anularea alegerilor, pentru ca această hotărâre să fie pronunțată conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 47/1992, adică în numele legii, este necesar să fie respectate dispozițiile legale speciale privind atribuția exercitată în fapt.
Conform art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României,
„(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor”.
Hotărârea nr.32/06.12.2024 de anulare a fost luată ca urmare a unei autosesizări a curţii, deşi cererea de anulare nu se poate face decât de partide, alianţe, candidaţi şi organizaţiile minorităţilor naţionale. (În paragraful întâi al practicalei acestei hotărâri se arată:
„Pe rol se află examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţa publică la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului «Notelor de informare» ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care au fost înregistrate la Administraţia prezidenţială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 şi nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1743/4.12.2024, nr.DSN1/1701/2.12.2024”.)
Având în vedere că actul de sesizare este în afara cerințelor limitative ale legii, hotărârea emisă în urma unei astfel de sesizări nu este pronunțată în numele legii, fiind în afara sferei acesteia, soluţionând în mod definitiv o acuzație de nelegalitate a procesului electoral susținută de însăși instanța constituțională(!!!!), fără ca legea să permită în mod expres cumularea celor două funcții juridice.
Hotărârea nr.32/06.12.2024 de anulare a procesului electoral a fost pronunțată în urma unei autosesizări tardive, întrucât sesizarea cu privire la anularea alegerilor este necesar să fie făcută „în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării” primului tur (24.11.2024), termen care a fost depăşit, deci nu în numele legii, ci în afara acesteia.
Potrivit art. 52 din Legea nr. 370/2004, anularea se poate face numai până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor – moment care, în raport cu turul întâi de scrutin, a trecut. Mai mult, CCR a confirmat și validat, anterior, același proces electoral prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024.
Din analiza dispozițiilor legale incidente soluției de anulare a alegerilor, rezultă că anularea procesului electoral presupune îndeplinirea cumulativă a două condiţii, prima cuprinzând ea însăşi două condiţii cumulative:
1. anularea se poate dispune doar pentru fraudă la votarea propriu-zisă (de pildă: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral etc.), unită cu frauda la stabilirea rezultatelor (de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice greşite, erori ale infrastructurii digitale etc.) şi
2. cele două fraude de la pct. 1 sunt de natură să schimbe atribuirea mandatelor sau ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Însă CCR a reținut în hotărârea nr. 32/06.12.2024 exclusiv motive străine condițiilor legale prevăzute în mod limitativ de către legiuitor pentru anularea procesului electoral. Se arată în motivare că există suspiciunile persuadării alegătorilor prin exploatarea „abuzivă” a algoritmilor platformelor de social-media, că s-ar fi eludat legislaţia prin nemarcarea materialelor electorale cu însemnele specifice campaniei electorale şi că ar exista eventuale cheltuieli netransparente ale campaniei unuia dintre candidaţi.
Curtea nu a reţinut (ATENŢIE!) ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale (nici documentele desecretizate ale serviciilor de informaţii), dar s-a pronunţat în sensul că „trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”.
Onorată instanță, indiferent de mediul de transmitere (TV, Facebook, TikTok, orice mediu analogic sau digital), pentru alegător prezintă relevanță conținutul mesajului electoral şi persoana candidatului, nu mijlocul de transmitere şi nici bugetul. Adică fondul, nu forma. Şi acest fond constituie esenţa sine qua non a democraţiei reprezentative.
Ca orice hotărâre judecătorească, cu atât mai mult cele cu efecte general obligatorii, în virtutea respectării dreptului constituțional la vot al cetățenilor români, hotărârea de anulare a procesului electoral în plină desfășurare este necesar să fie motivată prin indicarea dovezilor pe care se întemeiază. La baza deciziei de anulare nu a existat nicio cerere a vreunui subiect cu calitate procesuală – nici motivată, nici nemotivată și nici nu au existat dovezi, pentru că documentele desecretizate ale serviciilor invocate de către CCR nu prezintă dovezi, ci doar suspiciuni lipsite de orice probatoriu. Or, dispozițiile legale ce reglementează măsura anulării procesului electoral impun condiția existenței dovezilor, nu a suspiciunilor neprobate, hotărârea CCR nereținând fraudarea procesului electoral, ci doar existența unor suspiciuni, fără a fi indicată analiza în concret a probatoriului administrat și fără a exista o anchetă, verificare a acestor suspiciuni, după cum de altfel CCR a dispus în vederea pronunțării Hotărârii nr. 31 din 2 decembrie 2024.

Prin această modalitate concretă în care a fost pronunțată Hotărârea nr. 32/06.12.2024 s-a adus atingere însăși ordinii de drept a statului român. O astfel de stare de fapt nu poate rămâne în afara controlului judecătoresc realizat de către o instanță care să îndeplinească cerințele prevăzute de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Astfel, respingerea prezentei cereri fără a fi analizate motivele de nelegalitate invocate față de hotărârea nr. 32/06.12.2024 de către o instanță în înțelesul și interpretarea legiuitorului european ar aduce o atingere gravă dreptului de acces la justiție. O instanță este caracterizată în sens material de rolul său jurisdicțional: de a soluționa, pe baza normelor de drept, cu jurisdicție deplină și în urma unei proceduri organizate, orice problemă care ține de competența sa [cauza Cipru împotriva Turciei (MC), pct. 233].
Or, prin emiterea unei hotărâri general obligatorii și definitive de către un organ al statului ce a îndeplinit atât funcția de acuzator, cât și cea de instanță, prin care a fost anulat un proces electoral în curs de desfășurare, în cadrul căruia s-au prezentat 9.465.650 de cetățeni cu drept de vot fără a avea un probatoriu administrat și analizat în maniera impusă de art. 6 CEDO, se aduce în mod flagrant atingere statului de drept român.
Dreptul de vot ce a fost deja exprimat de către cei 9.465.650 de cetățeni români și validat în condițiile legii de către Curtea Constituțională printr-un act definitiv a fost încălcat prin emiterea unei hotărâri ale aceleiași instanțe constituționale, dar de această dată, în afara legii.
Față de toate aceste considerente, rezultă fără putință de tăgadă că hotărârea nr. 32/06.12.2024 a fost pronunțată de CCR cu încălcarea flagrantă a legii, nu în numele acesteia.
Pe cale de consecință, atât în virtutea principiului „accesorium sequitur principalae”, dar mai ales a dispozițiilor coroborate art. 11 alin 2 și 3 din Legea nr. 304/2004, decizia BEC a fost emisă fără a avea, în fapt și în drept, un temei legal.
În drept, îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile, art. 68 din Legea nr. 370/2004, art.8, art 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 36 din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Dreptului Omului.
În dovedirea prezentei cereri solicit administrarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 242 alin. 2 C. pr. civ. solicit judecarea în lipsă.
Atașez dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 50 lei pentru soluționarea cererii de suspendare și de 50 lei pentru soluționarea cererii de anulare, în conformitate cu art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013.
Depun prezenta cerere în două exemplare în vederea comunicării.

Data                                                            Reclamant,

Share on Facebook

Tweet

Follow us