Vaticanul: Călin Georgescu este „Câștigătorul creștin” al alegerilor din România!
Agenția oficială a Vaticanului îl laudă pe Călin Georgescu: „Câștigător creștin. Mulți catolici au fost entuziasmați. El este candidatul ideal?”
„Cazul românesc”: invazie culturală, cheltuieli militare uriașe, democrație anulată – așa este intitulat un articol publicat de agenția de presă oficială a Vaticanului. Articolul este unul laudativ la adresa lui Călin Georgescu.
ADEVARUL BISERICII publică în premieră în România traducerea integrală a articolului:
„Nevinovații plătesc pentru război, nevinovații… Să reflectăm asupra acestei realități și să ne spunem unii altora: războiul este o nebunie. Iar cei care profită de pe urma războiului și a comerțului cu arme sunt criminali care ucid umanitatea.” (Papa Francisc, 2022)
„Fiecare tun fabricat, fiecare navă de război lansată la apă, fiecare rachetă lansată înseamnă… un furt de la cei care suferă de foame și nu se pot hrăni, de la cei care îndură frigul și nu se pot îmbrăca…
Costul unui bombardier greu este acesta: o școală modernă din cărămidă în peste 30 de orașe…
Plătim un singur avion de luptă cu o jumătate de milion de tone de grâu… Acesta nu este deloc un mod de viață, în niciun sens. Sub norul unui război amenințător, umanitatea atârnă pe o cruce de fier.” (Dwight Eisenhower, 1953)
București (Agenția Fides) – Cu doar 48 de ore înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 8 decembrie, guvernul interimar al României a anunțat anularea scrutinului. Decizia a provocat o puternică undă de șoc, deoarece diaspora română, formată din aproximativ 8 milioane de persoane care locuiesc în străinătate, începuse deja să voteze.
Președintele în exercițiu, Klaus Iohannis, a justificat măsura invocând posibile ingerințe externe drept motiv pentru această decizie scandaloasă și antidemocratică. O acuzație care fusese deja ridicată anterior de Secretarul de Stat al Statelor Unite, Anthony Blinken. Potrivit lui Blinken, „autoritățile române dezvăluie un efort rusesc de mare amploare și bine finanțat pentru a influența recentele alegeri prezidențiale.”
Cu toate acestea, până în prezent nu au fost prezentate dovezi concrete care să susțină o posibilă implicare rusă.
România se află în mijlocul unei crize politice și culturale profunde, care a devenit un adevărat caz de studiu. Situația actuală reflectă interacțiunea complexă dintre o invazie culturală, o elită politică captivă, subordonată intereselor externe care urmăresc să transforme țara într-o platformă de lansare pentru o posibilă extindere a conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Principalul obstacol în procesul alegerilor prezidențiale a fost candidatura lui Călin Georgescu, un candidat ortodox care a făcut din pace axa centrală a campaniei sale. Totuși, într-o țară membră NATO, cu granițe extinse cu Ucraina la nord și est, pacea a devenit un obiectiv perceput ca periculos.
Creștinismul în România a fost recunoscut și onorat de ultimii trei papi, care au lăudat reziliența poporului român în timpul regimului comunist. Acum, sub presiunile externe asupra țării, credincioșii și liderii religioși contestă încercarea NATO și a Comisiei Europene de a acapara cultural și militar națiunea.
România, prețuită de papi
România a fost prima țară cu majoritate ortodoxă vizitată de un papă, atunci când, în 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a petrecut trei zile ca oaspete al Patriarhului Teoctist în capitala București. A fost un pelerinaj plin de farmec, în parte pentru că cei doi erau deja prieteni: Teoctist fusese oaspetele Vaticanului la Roma aproape un an întreg, înainte de revoluția din decembrie 1989 din România.
Anticipând această călătorie, Papa Ioan Paul al II-lea a studiat limba română timp de luni de zile pentru a-și putea rosti mesajele în limba locală, transmițând astfel apropiere culturală. A fost un efort semnificativ, deoarece, istoric, mai ales înainte de preluarea puterii de către regimul comunist în 1948, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică colaborau îndeaproape, contribuind chiar la formarea „României Mari” în 1918, după Primul Război Mondial.
Papa Francisc(în foto la Iași) a vizitat, de asemenea, România în 2019, pentru a evidenția armonia multietnică și multireligioasă atinsă în această țară, spre deosebire de vecina Ucraina. Alături de Patriarhul Ortodox Român Daniel, în cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, Papa a cerut lui Dumnezeu să ajute cele două comunități religioase să găsească „moduri inedite de colaborare și misiune”.
Un câștigător creștin
Astfel, mulți catolici români și străini (aproximativ 1,4 milioane de persoane) au fost emoționați de victoria neașteptată a unui candidat independent fără afiliere politică, Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Victoria sa a reamintit importanța credinței creștine pentru renașterea națională, iar viziunea sa este una ecumenică.
Pe 18 decembrie, de Ziua Națională a Minorităților, Georgescu a scris pe rețelele sociale: „Garantez tuturor comunităților etnice că nimeni nu vă va trata niciodată ca pe niște cetățeni de rang secund în această țară… Așa cum respectăm toate religiile, respectăm toate comunitățile etnice… Identitatea voastră și limba maternă vor fi întotdeauna protejate.”
Georgescu are legături familiale cu Biserica Catolică prin intermediul unchiului său, artistul Aurelian Bucătaru, care a pictat interiorul Catedralei Sfântul Iosif, locul unde au celebrat Liturghia atât Papa Ioan Paul al II-lea, cât și Papa Francisc.
Dragostea este o temă centrală în campania sa electorală. Pe site-ul oficial al candidatului se poate citi: „Când puterea iubirii va învinge iubirea de putere, vom renaște ca națiune.” Georgescu este convins că s-a făcut mult prea puțin pentru a negocia încheierea conflictului din Ucraina vecină.
Georgescu este om de știință, ecologist și expert în dezvoltare durabilă, reprezentând România în diverse forumuri ale Națiunilor Unite între 1996 și 2013. Printre realizările sale se numără numirea sa ca Raportor Special pentru investigarea modului în care testele nucleare din Insulele Marshall au avut efecte negative pe termen lung asupra sănătății populației locale. În timpul mandatului său în comitetul executiv al Clubului de la Roma (2013-2021), Georgescu a colaborat cu Comunitatea Sant’Egidio.
El critică transferul resurselor naționale către interese străine, sărăcia în creștere și ideologia „woke” care prioritizează problemele LGTB în detrimentul nevoilor familiilor, toate aceste poziții aducându-i un larg sprijin popular.
Georgescu este președintele unei organizații non-profit, Asociația Pământul Strămoșesc, dedicată „micilor agricultori, familiilor rurale, artei și meșteșugurilor, familiei și credinței”.
Printre numeroasele sale proiecte de sprijinire a comunităților cu resurse limitate, asociația a folosit materiale tradiționale pentru a repara o fântână de apă potabilă dintr-o biserică greco-catolică din satul Tăuni (comuna Valea Lungă, județul Alba), un loc unde biserica este centrul vieții comunității. Copiii îmbrăcați în costume tradiționale au fost prezenți la inaugurarea fântânii.
Lovitură de stat a elitei politice
Calm, distins și cu un suflet bun, Călin Georgescu are o rețea internațională importantă și rădăcini naționale profunde. Nu este acesta profilul ideal al unui președinte? Așa au considerat alegătorii români, care i-au acordat 23% din voturi, cel mai mare scor în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, propulsându-l în turul final de pe 8 decembrie împotriva candidatei mai liberale, Elena Lasconi.
Însă, brusc, guvernul american a început să se plângă vehement de „ingerințe externe”. Nici Comisia Europeană nu era mulțumită. Astfel, doar o zi mai târziu, de sărbătoarea Sfântului Nicolae, Curtea Constituțională a României (un grup de nouă persoane care nu sunt judecători de profesie), numită de partidele aflate la guvernare, a anulat alegerile prezidențiale din țară.
Atât Georgescu, cât și Lasconi au condamnat anularea alegerilor. Georgescu, în special, a avertizat susținătorii săi să nu iasă în stradă pentru proteste, temându-se că manifestațiile ar putea fi manipulate ușor pentru a degenera în violențe. Între timp, oficialii europeni au rămas martori tăcuți la subminarea democrației.
Mai mult, lui Georgescu i-au fost întrerupte brusc electricitatea și conexiunile la internet timp de patru zile. Susținătorii săi au fost arestați și interogați, locuințele percheziționate, iar conturile bancare înghețate – tactici de intimidare tipice regimurilor represive.
Aceasta este o măsură fără precedent și, fără îndoială, antidemocratică, luată de impopularul președinte în funcție, care a justificat decizia prin documente „neoficiale” ce susțin implicarea unui „agent statal” prin intermediul platformei TikTok. (Klaus Iohannis este în funcție din 2014. Constituția României prevede că mandatul său poate fi prelungit peste cele două mandate de cinci ani doar în caz de război sau catastrofă.)
Georgescu a fost puternic denigrat în presa occidentală, fiind catalogat drept „un critic de extremă dreaptă al NATO” (CNN), „un outsider de dreapta, critic al NATO” (Reuters), „un politician naționalist extremist” (BBC) și „un independent de extremă dreapta, cu viziuni esoterice fundamentalist creștine și pro-ruse” (Deutsche Welle). Când a devenit credința creștină sinonimă cu extremismul?
După câteva săptămâni, în lipsa oricăror dovezi privind ingerințe rusești, oficialii unei agenții de stat responsabile cu investigarea fraudei electorale au început să scurgă informații: principala entitate care a plătit sute de mii de euro pentru a angaja aproximativ o sută de influenceri TikTok, în vederea promovării platformei lui Georgescu, era… Partidul Național Liberal (PNL), adică partidul actualului președinte în funcție.
Planul ar fi fost conceput pentru a atrage votanții conservatori spre Georgescu, îndepărtându-i de un alt candidat suveranist, cu scopul de a favoriza candidatul susținut de președinte în turul al doilea.
Interferențe: rusești sau NATO-UE?
În ciuda tuturor, actualul președinte Klaus Iohannis, care deține puterea în mod ilegitim, și ambasadorul american au intervenit în mass-media pentru a apăra sabotajul electoral. Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, continuă să susțină teoria ingerinței ruse, chiar și după ce au fost dezvăluite tacticile TikTok ale PNL.
„Vedem, în cadrul alianței, din ce în ce mai multe acțiuni rusești, precum încălcări ale spațiului aerian, dezinformare, atacuri cibernetice… Trebuie să rămânem extrem de vigilenți împreună.”
Fără nicio dovadă a subversiunii ruse, liderii occidentali revendică brusc meritele acțiunilor: curios, un fost comisar UE s-a lăudat recent la televiziunea franceză [9 ianuarie], afirmând: „Am făcut asta în România și o vom face și în Germania, dacă va fi necesar.”
Ceea ce mulți asociază cu aceste evenimente este poziția geografică a României, aflată la granița cu Ucraina, atât la nord, cât și la Marea Neagră, și intenția NATO de a controla politica românească pentru a exploata la maximum poziționarea strategică a țării.
Obiectivele NATO
Cu un titlu amenințător, „Cum se pregătește România pentru un război total împotriva Rusiei”, un videoclip publicat pe YouTube pe 22 decembrie explică modul în care „România ar putea deveni arma secretă a NATO” în favoarea Ucrainei. Produs de canalul The Military Show, cu 1,29 milioane de abonați, materialul pare a fi o sursă de încredere și are o largă răspândire în România.
Videoclipul detaliază achizițiile masive de armament ale țării, parte a unui plan de transformare a României într-o forță aeriană de top. Noi baterii de rachete și centre de comandă mobile vor permite lansarea simultană a 16 rachete. Ministerul Apărării din România confirmă că exercițiile militare numite Dacian Spring 2025 vor aduce pentru prima dată în țară forțe franceze la nivel de brigadă.
De fapt, cel mai mare „păcat” politic al lui Călin Georgescu pare a fi opoziția sa față de implicarea României în haosul, moartea și distrugerea de la granița țării. Întrebat de BBC dacă România ar trebui să ofere mai mult sprijin militar Ucrainei, el a răspuns: „Zero. Totul se oprește. Trebuie să mă limitez la a-mi îngriji poporul. Și noi avem multe probleme.” Poziția sa pare să fie în concordanță cu principiile subsidiarității și luării deciziilor la nivel local, susținute de doctrina socială catolică.
Creșterea cheltuielilor pentru înarmare
În timp ce Călin Georgescu și echipa sa contestă în instanță decizia antidemocratică de anulare a alegerilor, susținătorii săi continuă să crească. Deși Bisericile din România evită, în general, implicarea în politică, unii preoți din toate confesiunile creștine și-au exprimat aprecierea față de spiritul și devotamentul său pentru nevoile oamenilor simpli.
Majoritatea populației percepe o legătură clară între creșterea rapidă a trupelor din România, stat NATO cu cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, și refuzul Occidentului de a permite alegerea unui președinte care promovează pacea și protejarea suveranității naționale.
În ultimii doi ani, guvernul român s-a angajat într-o cursă masivă de cheltuieli militare, inclusiv 1 miliard de dolari pentru tancuri fabricate în SUA și 7,2 miliarde de dolari pentru 32 de avioane F-35 achiziționate în octombrie, cea mai costisitoare achiziție de armament din istoria țării.
În 2024, cheltuielile militare ale României au crescut cu 45%, ajungând la 21 miliarde de dolari. O parte din aceste cheltuieli vizează construcția celei mai mari baze militare NATO din Europa, aproape de Marea Neagră și granița româno-ucraineană, care va găzdui aproximativ 10.000 de soldați NATO și familiile acestora. În septembrie anul trecut, România a obținut un împrumut de 920 de milioane de dolari de la guvernul american, însă la o dobândă șocantă de 36%.
România se confruntă în prezent cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană și o datorie publică în creștere alarmantă, ceea ce duce la pierderea suveranității economice. Luna trecută, agenția internațională de rating Fitch a retrogradat perspectiva economică a țării de la stabilă la negativă. Între timp, peste 20% din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar salariul minim din România este printre cele mai scăzute din UE, forțând milioane de români să emigreze în căutarea unui loc de muncă.
Așa cum a întrebat retoric un expert diplomatic: „Realizează oare strategiile militare că ruinarea resurselor unei țări și provocarea unui val masiv de nemulțumire populară garantează rezultate catastrofale?”.
Invazia culturală precede expansiunea militară
„Invazia culturală” este un concept util pentru a descrie modul în care un grup subminează cultura altui grup, impunându-i, adesea subtil și treptat, o viziune asupra lumii străină de valorile sale. Gânditorul catolic brazilian Paulo Freire a folosit acest termen în cercetările sale despre educație, însă utilizarea sa s-a extins în analiza efectelor negative ale globalizării.
Alvaro de Orleans-Borbon, un analist perspicace al evenimentelor internaționale, om de știință legat de familiile regale din Franța, Italia, Spania, Bulgaria și România, a oferit o evaluare profundă a ceea ce se petrece în prezent în România.
„Există două tipuri de invazii care pot avea un impact profund asupra unei țări”, explică acesta. „Una este invazia militară, precum invazia Rusiei în Ucraina. Dar, înainte de aceasta, există un alt tip de invazie, cea culturală, care rămâne ceva ce o țară nu și-ar dori de una singură, decât dacă un actor extern încearcă să influențeze profund în favoarea propriilor interese”.
Sondajele indică faptul că românii sunt profund revoltați de anularea alegerilor prezidențiale. Când peste 100.000 de persoane au protestat pe străzile Bucureștiului, duminică, 12 ianuarie, multe cruci erau vizibile printre steagurile naționale, simbolizând speranța pentru o viziune pe care Patriarhul ortodox Daniel a dorit să o împărtășească Papei Francisc în timpul vizitei acestuia în România, în 2019.
Patriarhul a subliniat atunci importanța unirii credincioșilor ortodocși și catolici „pentru a apăra și promova credința în Hristos și valorile creștine într-o Europă profund secularizată, astfel încât generațiilor tinere să le fie transmisă credința în iubirea milostivă a lui Hristos pentru lume și credința în viața veșnică a persoanei umane”.
Victor Gaetan
(Agenția Fides, 14/01/2025)
NOTA
Victor Gaetan este Senior Correspondent la National Catholic Register, specializat în probleme internaționale.
A scris și pentru revista Foreign Affairs și a colaborat cu Catholic News Service.
Este autorul cărții God’s Diplomats: Pope Francis, Vatican Diplomacy, and America’s Armageddon (Rowman & Littlefield, 2021), publicată în ediție de buzunar în iulie 2023. Website-ul său este VictorGaetan.org.
