Cea mai mare provocare pentru România…

Cea mai mare provocare pentru România, pe termen scurt, este găsirea unei poziționări strategice pe relația Washington-Bruxelles, afirmă profesorul universitar Dan Dungaciu, care subliniază că în Statele Unite nu a avut loc doar schimbarea președintelui, apreciind că urmează „o modificare și la nivelul valorilor care prezidează societatea americană„.
„Cea mai mare provocare pentru România, pe termen scurt, este găsirea unei poziționări strategice pe relația Washington-Bruxelles. Ce s-a întâmplat în Statele Unite nu e o schimbare de președinte, e o schimbare de regim. Schimbare de regim înseamnă că practic tot eșafodajul societal, politic, economic, cultural din Statele Unite se modifică. O să vedem o modificare nu numai la nivelul viziunii strategice, o să vedem o modificare și la nivelul valorilor care prezidează societatea americană. (…)
Deci, ‘răscolirea’ americană este extrem de profundă. Nu-i întâmplător că astăzi deja vedem niște mici fricțiuni de tip cultural între adepții taberei tehnologice, noilor tehnologii din jurul domnului Musk, dar din jurul oamenilor bogați din Silicon Valley și tradiționaliștii de tip MAGA, care-l au în frunte poate pe Steve Bannon.
Deci, bătălia dintre aceste două curente, care e foarte interesant de urmărit, este expresia faptului că modificarea de putere de la Washington e, de fapt, o schimbare de regim, care va agita toate nivelurile de funcționare a societății americane”, a declarat profesorul Dan Dungaciu pentru AGERPRES.

El consideră că relația Administrației Trump cu Uniunea Europeană va fi de ordin bilateral, președintele SUA urmând să discute cu statele naționale și să ‘îmbrățișeze’ acele state naționale care pot să livreze ceva avantajos Americii sau să producă avantaje bilaterale.
„Nu cu Uniunea Europeană, ci cu statele naționale. Ce poate face Europa în aceste condiții? Probabil că Europa va încerca să facă ceva sau va discuta despre cum să riposteze chiar, nu neapărat virulent, la Administrația Trump, adică să rămână unită și chiar să își asume, inclusiv pe relația cu Ucraina, un punct de vedere diferit.
Maximul unei asemenea poziționări ar fi ca, în pofida dorinței domnului Trump de a face armistiții în Ucraina, Uniunea Europeană să declare că vrea să continue războiul”, a susținut profesorul Dungaciu.
Europenii, adaugă el, strâns uniți în jurul Bruxelles-ului, bugetează masiv componenta de securitate europeană, să își asume problema Ucrainei, să își asume gestiunea cu Rusia, chiar în pofida a ceea ce americanii vor să facă, adică armistițiu și diminuarea confruntării din Ucraina.
„E mult până departe, nu e clar dacă Uniunea Europeană va avea această capacitate. Și întrebarea este: dacă Uniunea Europeană nu va reuși să fie unită pe dosarul ucrainean, inclusiv în pofida Americii, cum va fi unită împotriva Americii pe alte dosare? Cred că cel mai probabil în acest moment este ca Uniunea Europeană să-și piardă, într-un fel, coerența și statele naționale să negocieze, mai degrabă, pe linie directă, bilaterală, națională, cu Statele Unite. Este ceea ce pare că încurajează Administrația Trump și este ceea ce pare, în acest moment cel puțin, că Uniunea Europeană nu poate să evite”, a mai susținut profesorul Dungaciu.

Profesorul a subliniat că România se află în acest tablou într-o situație aproape imposibilă, fără să-și pregătească nicio formulă politică capabilă să-și asume la nivel de mainstream mesajul lui Donald Trump și al Administrației sale.

„Asta este principala problemă. Se pare că România și-a amenajat spațiu public sau spațiu politic plecând de la ipoteza că Donald Trump în 2016-2020 a fost un accident istoric și că niciodată acel accident istoric nu se poate repeta. În 2024 am înțeles cu toții că Donald Trump nu este un accident istoric, este un trend istoric. Din păcate, diriguitorii politici ai României n-au înțeles asta și au rămas, ca să zic așa, complet descoperiți. Tot ce înseamnă mesaj al lui Donald Trump, din păcate, în România este trecut la rubrica ‘așa nu’.
Nu avem un partid, asta este și explicația pentru care astăzi nimeni aproape din mainstream-ul românesc, inclusiv guvernarea, nu mai vorbește despre parteneriatul strategic cu Statele Unite, ceea ce mi se pare aproape o amenințare la securitatea națională. Toată lumea vorbește maximum despre relațiile euroatlantice ale României, dar nimeni nu mai vorbește despre relația specială cu Statele Unite. Și nu mai vorbește de teamă ca nu cumva din partea Opoziției să apară curentul trumpismului exprimat de unul sau de altul. Problema României nu este de persoane”, a spus Dan Dungaciu.
Problema României, consideră Dan Dungaciu, este de curente mari pe care n-am reușit să le canalizăm pe o direcție acceptabilă.
„România trece printr-un proces prin care au trecut cu ani în urmă Polonia și Ungaria, dar și Polonia și Ungaria au reușit într-un fel să despartă apele și să normalizeze, să transforme în mainstream aceste tipuri de atitudini. Partidul Dreptate și Justiție este un partid de mainstream în Polonia. A dat președintele, a dat guvernarea. Și cred că va da președintele și în perspectiva alegerilor prezidențiale din Polonia, care se vor desfășura în următoare șase luni.
În Ungaria există un JOBBIK inacceptabil, dar a existat și un FIDESZ, și există un FIDESZ, care a fost ani de zile partid de mainstream, inclusiv la nivel european. Deci, practic, aceste tipuri de atitudini asociate cu trumpismul, cu valorile pe care le aduce trumpismul sau mișcarea MAGA, în Polonia și Ungaria își găsesc un loc în mainstreamul spațiilor lor politice. În România încă n-am identificat un loc în mainstreamul spațiului politic acestor tipuri de valori.
Asta e marea slăbiciune a României.
Este absolut inacceptabil să lași 30%-40% din electorat undeva în afara mainstreamului, sau să etichetezi acești electori, sau reprezentanților politici otova, ca și cum e o masă amorfă cu care nu ai ce face politic. E un mare risc, care riscă să arunce România într-un război, să o rupă în două și să trăim într-o confruntare care, evident, va seca energiile, tocmai acum, când e nevoie ca energiile să fie toate lucrătoare”, evidențiază Dungaciu.

Vorbind despre parteneriatul strategic România – SUA, profesorul Dan Dungaciu a arătat că o relație fructuoasă cu America se poate produce, dacă ai ceva de oferit sau dacă ai ceva concret de pus în acest parteneriat.

„Pentru prima dată, problema se va pune în acești termeni, nu doar teoretic, dar chiar și practic. Ce poate România să ofere partenerului strategic american? Aici va trebui să ne gândim și să discutăm aceste tipuri de subiecte. Ce rol politic poate să joace? Ceaușescu, în urmă cu mulți ani, multe decenii, a reușit să fie un ‘jolly joker’ între mai multe spații, în timpul unei confruntării de tip Război Rece.
Noi trebuie să ne gândim inclusiv în această perspectivă, pentru că a doua Administrație Trump validează faptul că nu mai trăim în cei 30 de ani în care am trăit, de hegemonie liberală americană, cu un singur actor mare pe scenă, care domina totul, și că ne îndreptăm spre un nou tip de Război Rece, altfel decât clasicul Război Rece, și care se va desfășura în funcție de relația Washington-China.
În funcție de această relație se va redesena lumea, probabil inclusiv destinul Ucrainei. România trebuie să-și găsească un loc în acest peisaj, trebuie să învețe să funcționeze în această logică, în care conceptele se schimbă, modul de privire a relațiilor internaționale se schimbă. (…) România trebuie să își găsească un rol. Nu va fi simplu”, a opinat Dungaciu.

Potrivit acestuia, marea provocare pentru România este că noi suntem încă „sub egida consilierilor de timp de pace’”.
„Din păcate, România, la nivel politic și de expertiză, am sentimentul că stă sub egida vechilor concepte și vechilor personaje. Va fi foarte greu să facem această adaptare, dar măcar trebuie să o înțelegem.
Să pricepem că lumea se schimbă, că jocul între Washington și Bruxelles va fi foarte complicat și să încercăm să ne găsim o poziționare. Asta este, de fapt, programul de țară al României. Asta trebuie să conțină strategia națională de apărare a viitorului președinte: o repoziționare a României din perspectiva noilor provocări”, a punctat profesorul.
Întrebat cum ar trebui să răspundă România la eventualele presiuni ale SUA pentru creșterea bugetului de apărare până la 5% în NATO, Dan Dungaciu a susținut că Alianța va trebui să se adapteze noilor provocări.
„Trump a spus foarte limpede: Europa trebuie să-și asume dilemele de securitate ale Europei, inclusiv provocările din Ucraina sau din Federația Rusă, pentru că e zona de vecinătate a Europei, nu este a Statelor Unite.
Deci, că va fi 5%, că va fi 3%, evident că europenii vor trebui să plătească mai mult pentru apărare”, a menționat Dungaciu.

S-a referit și la politica românească față de comunitatea românească din Statele Unite, susținând că aceasta „ar putea să devină, poate, coerentă”, prin încercarea de a trimite un congresmen american de origine română în Congres sau în Senat.

„Românii sunt republicani, mai degrabă decât democrați, și cred că apetența lor pentru Donald Trump este mare. Din acest punct de vedere, s-ar putea ca România să încerce (…) să trimită un congresmen american de origine română în Congres sau în Senat, inclusiv în parteneriat cu alte comunități din Estul Europei.
Acesta ar fi un mare proiect, pentru că Donald Trump ar putea reprezenta un factor de coeziune a comunității românești din Statele Unite.
Și dacă există coeziune în acea comunitate, care nu e chiar atât de mare precum comunitatea poloneză, ar putea să fie acele voturi care să contribuie cu adevărat la susținerea unor candidați republicani/MAGA ai lui Donald Trump”, a mai spus profesorul.
El a mai arătat că, în condițiile în care ‘America va deveni mai pragmatică’ (…), programul Visa Waiver, cu toate nuanțele care vor exista indiscutabil, va merge mai departe’.
„Nu e neapărat o veste bună că românii vor pleca, se vor stabili în Statele Unite. Sigur că e dreptul lor să o facă, dar pentru România nu e neapărat o veste bună.
Ce poate face România este să încerce să compenseze cumva, implicând acea comunitate, astăzi mai strâns unită în jurul unui lider american decât a fost vreodată, și să o implice mai puternic, în avantajul României și românilor, în politica americană.
Cum spuneam, punctul maxim ar fi un reprezentant politic acreditat, care să fie trimis în Congres, dacă nu de comunitatea românească, măcar și de comunitatea românească, în așa fel încât să avem un interlocutor direct acolo”, a adăugat prof.univ.dr. Dan Dungaciu.

Share on Facebook

Tweet

Follow us