PROTOCOALELE ȘI CONSPIRAȚIA FINALĂ (1)

Istoricii pretind că rușii au scris în jurul anului 1905 un text denumit „Protocoalele Înțelepților Sionului” atribuit evreilor. Este considerat cel mai important text antisemit, care deloc întâmplător se află la baza unor teorii ale conspirației. După cum știm, multe din astfel de teorii s-au adeverit între timp.
Numeroase teze și principii regăsite în Protocoale par a fi fost preluate și puse în practică (în ultimii 120 de ani) de o FORȚĂ obscură răspândită la nivel global, cu un scop bine definit: stăpânirea lumii.
În scenariul din rândurile de mai jos nu contează cine este autorul Protocoalelor. Sau dacă au fost scrise de evrei, ruși ori francezi. Ceea ce vreau să sugerez este că ”elitele” de la Davos și predecesorii acestora s-ar fi putut inspira din respectivele Protocoale (le găsiți ușor pe internet) pentru a implementa Noua Ordine Mondială. Adică guvernul mondial.

Obiectivul Protocoalelor și legătura cu cele două războaie mondiale
Protocoalele propun un plan de control global prin destabilizarea ordinii existente: slăbirea statelor naționale, crearea de crize economice, manipularea maselor și centralizarea puterii. Printr-o lentilă interpretativă, putem observa paralele cu contextul istoric al celor două războaie mondiale:
Primul Război Mondial (1914-1918): Prăbușirea imperiilor (Austro-Ungar, Otoman, Rus) și Tratatul de la Versailles au creat un vacuum de putere și instabilitate economică, exploatate ulterior de ideologii și mișcări radicale.
„Globaliștii” din acea perioadă – bancheri internaționali, industriași și lideri politici care susțineau Liga Națiunilor – au fost acuzați că ar fi urmărit o ordine mondială centralizată. Un guvern unic. O idee care rezonează cu retorica Protocoalelor.
Al Doilea Război Mondial (1939-1945): Naziștii au folosit Protocoalele drept vârf de lance al propagandei, acuzând evreii și „plutocrația internațională” de destabilizarea lumii. Războiul a fost declanșat de expansiunea autoritară a Germaniei, Japoniei și Italiei, dar rezultatul – crearea ONU și a unor instituții financiare precum FMI și Banca Mondială – a întărit narativa conspiraționistă despre o ”guvernare globală”. Aceste instituții de tip globalist pot fi interpretate retrospectiv ca împlinind o parte din viziunea Protocoalelor (control economic centralizat), deși scopul lor declarat era pacea și stabilitatea.

Situația internațională actuală
Astăzi, în 2025, vedem o lume polarizată între forțe globaliste (organizații precum UE, OMS, Forumul Economic Mondial, susținute de elite economice și politice) și mișcări suveraniste/populiste (Trump în SUA, Le Pen în Franța, Putin în Rusia, Orban în Ungaria).
Protocoalele din 1905 descriu o strategie de subminare a identităților naționale prin promovarea cetățeniei universale și a dependenței economice. Legătura cu agenda globalistă actuală este evidentă – integrare economică, politici climatice transnaționale sau migrație masivă. Câteva paralele:
Globalizarea economică: Multinaționalele și acordurile comerciale sunt văzute de criticii suveraniști ca o amenințare la independența națională, similar cu manipularea economică din Protocoale.
Tehnologia și media: Controlul narativelor prin marile platforme digitale (Google, Meta) amintește de „manipularea presei” din textele Protocoalelor.

Globaliștii din 1916 vs. 2025: Aceiași actori?
„Globaliștii” din 1916 nu sunt literalmente aceiași cu cei din 2025, dar există o continuitate ideologică percepută:
1916: Era marilor bancheri (ex. familia Rothschild, J.P. Morgan), a finanțării războiului și a primelor tentative de ordine internațională (Liga Națiunilor). Vorbim despre elite economice și politice aparent fără o coordonare secretă, dar uniți de interesul stabilității piețelor.
2025: Liderii globaliști includ corporații tech, ONG-uri influente și politicieni care susțin instituții supranaționale. Forumul Economic Mondial, cu „Great Reset”, este un simbol al acestei viziuni, promovând soluții globale la crize globale.
Diferența majoră ar fi contextul: în 1916, globalizarea era incipientă și axată pe colonialism și comerț; astăzi, e tehnologică, culturală și climatică. Nu există dovezi istorice că ar fi aceeași ”clică” conspirativă (ar fi o adevărată bombă de presă dacă am găsi astfel de dovezi), dar narațiunea Protocoalelor oferă un cadru simplu pentru a interpreta perpetuarea acestor elite în ultimii 120 de ani.
Mișcările suveraniste: Un răspuns organic?
Mișcările naționale, suveraniste și populiste din anii 1930 (fascismul, ca reacție la Versailles și ”plutocrație”) sau de astăzi (Brexit, Trump, naționalismul est-european) pot fi văzute ca reacții organice ale populațiilor la percepția pierderii controlului, astfel:
În trecut: Fascismul și nazismul au exploatat resentimentele față de ”globaliștii” arhitecți ai Tratatului de la Versailles, inclusiv față de bancherii internaționali, promițând restaurarea mândriei naționale.
Astăzi: Populismul răspunde la ofensiva corporațiilor multinaționale, la migrație și dictate transnaționale (ex. UE, OMS, ONU), pledând pentru suveranitate și identitate locală.
Protocoalele din 1905 prezic o rezistență a popoarelor la planul globalist. În plus, există și o tendință umană naturală: când elitele devin prea distante, masele reacționează.

Conexiune
Cele două războaie mondiale au fost rezultatul rivalităților geopolitice, posibil și al unor conspirații, care au generat structuri globaliste (ONU, FMI). Astăzi, tensiunea globalist vs. suveranist oglindește această dialectică: o elită ce promovează interconectivitate vs. populații înclinate să ceară autonomie. Globaliștii din 1916 și cei din 2025 nu sunt identici, dar împărtășesc o viziune a ordinii centralizate; mișcările populiste, la rândul lor, sunt răspunsuri ciclice la astfel de proiecte.
Ar putea Protocoalele din 2025 să prefigureze viitorul? Dacă globalizarea continuă să ignore vocile locale, suveranismul va crește, posibil ducând la fragmentare sau conflict, ca în anii 1930.

Obiectivul Protocoalelor ca plan real
Dacă Protocoalele reprezintă un plan autentic perpetuat de elite până în zilele noastre, ele descriu o strategie pe termen lung de subminare a statelor naționale și instaurare a unui guvern mondial prin:
Manipularea economiei (crize financiare, datorii).
Controlul presei și al educației pentru a influența masele.
Subminarea religiilor și a identităților tradiționale.
Crearea de conflicte care să justifice centralizarea puterii.
Scopul final ar fi o oligarhie globală care să elimine suveranitatea națiunilor, folosind haosul ca pretext pentru ordine.

Legătura cu cele două războaie mondiale
Primul Război Mondial (1914-1918):
Interpretare: Războiul ar fi fost orchestrat de ”înțelepții” din Protocoale pentru a slăbi marile imperii tradiționale (Rusia țaristă, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman) și a crea instabilitate economică. Finanțarea ambelor tabere (ex. cu aportul unor bancheri precum Rothschild sau Warburg) ar fi fost o tactică deliberată pentru a genera datorii și dependență față de elitele financiare.
Rezultat: Liga Națiunilor, prima tentativă de guvernanță globală, ar fi fost un pas timpuriu spre obiectivul final, deși slab executat din cauza rezistenței naționale.
Al Doilea Război Mondial (1939-1945):
Interpretare: Conflictul ar fi fost o continuare a planului – folosirea fascismului și comunismului ca ”antiteze” controlate pentru a distruge naționalismul tradițional și a justifica o ordine postbelică mai centralizată. Ascensiunea lui Hitler ar fi fost permisă sau chiar finanțată (teorie descrisă în unele studii recente) pentru a provoca un haos maxim.
Rezultat: Crearea ONU, FMI și a Băncii Mondiale ar fi fost realizări concrete ale Protocoalelor din 1905, instituind un cadru supranațional care să erodeze treptat suveranitatea statelor sub pretextul păcii și prosperității.
– va urma –
Partea a doua aici: PROTOCOALELE ȘI CONSPIRAȚIA FINALĂ(2)

Autor: Adrian Onciu
Sursa: facebook.com

Share on Facebook

Tweet

Follow us