Think-tank american: Europa va avea de pierdut din cauza blocării lui Călin Georgescu
„România testează acuzația lui Vance conform căreia Europa devine „antidemocratică”?” se întreabă, într-o analiză amplă publicată azi, think-tankul din Washington, Responsible Statecraft, specializat în politică externă.
„Decizia de duminică a Biroului Electoral Central al României de a-l bloca pe Călin Georgescu, un populist și naționalist de dreapta care a ieșit din obscuritate pentru a deveni principalul candidat la președinția României, a fost departe de a fi neașteptată, dar rămîne profund îngrijorătoare prin implicațiile sale atît pentru ordinea constituțională a României, cît și pentru relațiile dintre SUA și UE.
După cum s-a explicat anterior în aceste pagini, acuzațiile care au condus la anularea inițială sunt atît de slabe din punct de vedere material, încît este uimitor că o instanță ar putea măcar să ia în considerare anularea unui scrutin democratic pe aceste motive. Explicația publicată de Biroul Electoral Central reproduce în mare măsură poziția instanței, justificînd această intervenție drastică în procesul democratic pe motivul oarecum ironic că Georgescu, învingător în primul tur și favorit cu o marjă largă, nu și-a respectat „însăși obligația de a apăra democrația”.
Aceasta nu este democrație, ci „democratism” – o ideologie oficială care, asemenea comunismului sovietic, nu are nicio legătură necesară cu practica reală.
Din această succesiune deliberată de evenimente – acuzațiile de comportament penal prost explicate și în continuă evoluție, acuzațiile de amestec străin fără nici măcar o dovadă circumstanțială, încercările neîncetate ale forțelor de ordine de a-i viza pe susținătorii și aliații săi, și descoperirea miraculos de oportună de către guvern a unui puci pro-rus de extremă-dreapta, aparent fără legătură – rezultă că o guvernare română unită este ferm hotărîtă să îl împiedice pe Georgescu, care și-a menținut un avans covîrșitor în aproape toate sondajele efectuate începînd cu luna decembrie a anului trecut, să se prezinte la alegerile prezidențiale.
De asemenea, este dificil chiar și pentru cel mai fervent optimist epistemiolog să ignore faptul că toate acestea se întîmplă sub nasul liderilor UE, care s-au abținut pînă acum de la a ridica cele mai ușoare obiecții procedurale sau de fond.
Contrastul cu abordarea UE față de încălcările mult mai blînde ale democrației de către Viktor Orban este puternic.
În măsura în care organele UE au intervenit, aceasta a fost pentru a sprijini fără rezerve acțiunile guvernului român. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins încercarea lui Georgescu de a anula primul tur de scrutin.
Fostul comisar pentru piața internă al Uniunii Europene, Thierry Breton, a declarat în mod criptic într-un interviu că UE este pregătită să facă la alegerile federale din februarie din Germania ceea ce a făcut în România, alimentînd impresia – pe care Bruxelles-ul nu a luat cu siguranță măsuri pentru a o risipi – că UE a devenit un observator conștient, dacă nu chiar un partener, în aruncarea politică pe geam a lui Georgescu.
Criza constituțională agitată din România este un simulacru perfect al unei dispute mai ample cu privire la valorile democratice comune care se presupune că se află în centrul alianței transatlantice.
Numeroase capitale occidentale și europene au dat curs tendinței, care a luat amploare după invazia rusă din Ucraina din 2022, de a controla accesul la politica democratică în numele apărării democrației de influența externă malignă și de actorii interni radicali.
Administrația Trump a criticat dur această abordare, vicepreședintele JD Vance expunînd la München că alegerile din România au fost anulate „pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali”.
Dacă discursul lui Vance a fost, așa cum pare, o mănușă aruncată în fața autorităților europene și române, atunci decizia de a-l împiedica pe Georgescu să candideze arată clar că actorii europeni în cauză nu au nicio intenție de a schimba cursul, chiar și atunci cînd sunt presați direct de Casa Albă să facă acest lucru.
Rămîne de văzut cît de departe va împinge administrația această problemă, fie sub forma unor consultări cu ușile închise cu oficiali români sau europeni, fie prin exprimarea publică a îngrijorării față de starea democrației românești sau chiar prin măsuri punitive împotriva Bucureștiului.
Două concluzii pot fi trase în acest stadiu incipient. Scandalul Georgescu va arunca o pată suplimentară asupra relațiilor UE-SUA pe termen scurt și mediu, deoarece va fi considerată de figurile-cheie din administrație ca o reiterare a preocupărilor și suspiciunilor lor față de Europa.
Clivajul politic și filozofic care a apărut în principal din cauza viziunilor concurente privind căutarea păcii în Ucraina va continua să se lărgească și să se înăsprească în moduri care vor face ca o viitoare împăcare a gardurilor să fie mai dificil de realizat.
Costurile acestei înstrăinări vor fi resimțite mai acut de Europa, care este geopolitic, economic și militar mult mai dependentă de Statele Unite decît invers.
Pe termen lung, astfel de episoade servesc la construirea treptată a argumentelor americane pentru retragerea din Europa. Transatlantismul american și relațiile de securitate care au stat la baza acestuia au fost susținute după 1991 nu de interesele naționale concrete ale SUA, ci de o combinație între ambiția globală a SUA și percepția unei relații speciale construite pe o afinitate ideologică unică între cei doi poli.
Statele Unite au și vor continua să aibă interese vitale în Europa, dar acestea vor fi articulate mult mai strict și mai pragmatic decît în cadrul administrațiilor anterioare.
Transatlantismul, așa cum a existat în ultimele trei decenii, nu poate fi salvat și nici nu ar trebui să încercăm.
Obiectivul prioritar de ambele părți ale Atlanticului ar trebui să fie renegocierea unui cadru de cooperare bazat nu pe valori abstracte, asupra cărora există în mod clar un dezacord tot mai mare, ci pe interese economice și de apărare concrete”. (Traducere și adaptare B.T.I.)
Sursa: inpolitics.ro
