Crin Antonescu:
Traseismul politic este moartea democraţiei!

În opinia sa, structura viitorului Guvern USL, care s-ar forma în cazul în care Uniunea ar câÅŸtiga alegerile parlamentare din 9 decembrie, ar trebui să fie cât mai puÅ£in costisitoare, Antonescu precizând că, din punctul său de vedere, este de dorit cu prioritate ca Ministerul FinanÅ£elor să revină liberalilor. PreÅŸedintele PNL mai vorbeÅŸte în interviu despre miza apropiatelor alegeri parlamentare, despre sistemul de învăţământ ÅŸi despre principalele obiective de politică externă ale României pentru 2013, dar ÅŸi despre ÅŸansele echipei Steaua BucureÅŸti de calificare în primăvara europeană.

 

AGEPRES: Domnule preÅŸedinte Antonescu este ultima săptămână din campania electorală. AÅ£i fost de mai multe ori în colegiul în care candidaÅ£i. Care sunt proiectele dvs pentru următoarea legislatură pentru alegătorii din Teleorman?

Crin Antonescu: Colegiul meu cuprinde municipiul Alexandria ÅŸi alte 26 de comune în jurul acestuia. Am fost în fiecare din aceste comune ÅŸi pentru că vorbim de alegerile parlamentare vorbim de două tipuri de proiecte: proiecte ÅŸi angajamente naÅ£ionale care Å£in de legislaÅ£ie, modificarea ConstituÅ£iei, aplicarea unui anumit program de guvernare, valabil pentru întreaga Å£ară ÅŸi pentru cetăţenii din colegiul meu, ca ÅŸi din toate colegiile din România, ÅŸi proiecte locale pe care în calitate de parlamentar le poÅ£i angaja ÅŸi le poÅ£i sprijini. Åži, pentru că programul naÅ£ional al USL a fost prezentat, dacă vorbim de lucrurile care interesează foarte mult în colegiul meu, pentru municipiul Alexandria sunt câteva proiecte care Å£in de înfiinÅ£area unui parc industrial, care Å£in de amenajări, proiecte ale municipalităţii, dar care au nevoie ÅŸi de un ajutor, la un moment dat, din partea bugetului central, iar în comunele respective situaÅ£ia este diferită, dar cerinÅ£ele, aspiraÅ£iile, nevoile sunt cam aceleaÅŸi ca peste tot – proiectele de dezvoltare locală, cele ce Å£in ÅŸi de fonduri europene ÅŸi de programul prin care se urmăreÅŸte ca în fiecare localitate din România să existe apă, canalizare, drumuri accesibile ÅŸi moderne – ÅŸi în unele comune s-au făcut aceste lucruri, în altele sunt încă probleme în ceea ce priveÅŸte alimentarea cu apă.

Toate lucrurile acestea se pot angaja ÅŸi se pot realiza într-o strânsă colaborare cu primarii, Consiliul JudeÅ£ean ÅŸi toÅ£i ceilalÅ£i care prin lege au atribuÅ£ii ÅŸi responsabilităţi în domeniu ÅŸi împreună cu colegii care candidează în acelaÅŸi colegiu la deputaÅ£i, Liviu Dragnea, Marin Almăjanu, am făcut angajamente rezonabile ÅŸi realizabile.

 

AGERPRES: Înainte de a fi politician sunteÅ£i cadru didactic. Ce s-a rupt în sistemul de învăţământ ÅŸi ce ar trebui reparat obligatoriu pentru ca tinerii să iasă de pe băncile ÅŸcolii mai bine formaÅ£i, iar cadrele didactice să predea cu plăcere în meseria pe care ÅŸi-au ales-o?

Crin Antonescu: Eu nu mai pot să vorbesc până în detaliu despre sistemul naÅ£ional de educaÅ£ie pentru că nu mai practic această profesie de foarte mulÅ£i ani. Evident că rămân interesat, nu numai pentru că sunt la origine cadru didactic, pentru că provin dintr-o familie de cadre didactice, dar ÅŸi pentru că în convingerea mea orice responsabil politic al României trebuie să aibă o prioritate în sistemul de educaÅ£ie naÅ£ională. Foarte general vorbind, cred că sunt cel puÅ£in trei lucruri care trebuie construite, în primul rând respectul ÅŸi încrederea în ÅŸcoală. Cred că societatea românească a pierdut de ani buni acea idee sănătoasă că reuÅŸeÅŸti în viaţă cu atât mai mult cu cât eÅŸti mai educat, cu cât ai mai multă ÅŸcoală, cu cât ai mai multă carte ÅŸi această reconstrucÅ£ie a respectului ÅŸi încrederii în instituÅ£iile de învăţământ de orice nivel nu este un lucru uÅŸor, însă el trebuie urmărit ca o prioritate. În al doilea rând, condiÅ£ia cadrului didactic.

Pentru că dvs. vorbiÅ£i de plăcere, vorbim de performanţă este foarte adevărat, numai că atâta timp cât nu vom înÅ£elege că un cadru didactic face această meserie din vocaÅ£ie, dar că trebuie să i se asigure un minim decent de salarizare va fi foarte greu să le cerem oamenilor performanţă ÅŸi plăcere. În al treilea rând, cred că este nevoie de continuitate, de stabilitate.

Sistemul, regulile, structurile în învăţământul românesc s-au schimbat mult prea des în ultimii 20 de ani ÅŸi lipseÅŸte acea stabilitate a sistemului, care să facă în aÅŸa fel încât părinÅ£ii ÅŸi copilul să ÅŸtie, de la clasa întâi, care este parcursul posibil până la terminarea studiilor universitare ÅŸi postuniversitare.

 

AGERPRES: SunteÅ£i preÅŸedinte al Senatului ÅŸi sunteÅ£i propunerea USL pentru funcÅ£ia de preÅŸedinte al statului. Care sunt, în opinia dvs, principalele direcÅ£ii de politică externă ale României pentru 2013?

Crin Antonescu: Åži pentru 2013 ÅŸi pentru anii următori, pentru că politica externă se face pe durată cred eu, noi avem niÅŸte priorităţi foarte clare. În primul rând, dezvoltarea, aprofundarea orientărilor de politică externă majore pe care România a reuÅŸit să le construiască în aceÅŸti 20 de ani, vorbesc aici de condiÅ£ia noastră de membru al NATO, de apartenenÅ£a la UE, Parteneriatul cu SUA. Ele trebuie continuate ÅŸi trebuie să capete ÅŸi mai mult conÅ£inut.

Când vorbim de Parteneriatul cu SUA noi avem în vedere, în primul rând, componenta de securitate ÅŸi toată lumea a înÅ£eles că ÅŸi apartenenÅ£a la NATO ÅŸi Parteneriatul cu SUA, prezenÅ£a americană pe teritoriul ÅŸi sistemul de securitate românesc sunt garanÅ£ii extrem de importante ÅŸi conferă României un grad de securitate, aÅŸa cum ea nu a avut niciodată în istoria sa. Este un lucru foarte important, pe care trebuie să-l păstrăm, să-l dezvoltăm, dar Parteneriatul cu SUA trebuie să mai însemne ÅŸi altceva ÅŸi există direcÅ£ii în care acest parteneriat trebuie dezvoltat.

În primul rând, o consolidare a relaÅ£iilor economice ÅŸi a prezenÅ£ei economice americane în România, în mediul de afaceri ÅŸi după aceea componente de educaÅ£ie, de cercetare, care sunt extrem de importante ÅŸi care să dezvolte ÅŸi cealaltă latură, nu doar latura militară ÅŸi diplomatică a acestui parteneriat. În privinÅ£a UE vedem cu toÅ£ii că ne confruntăm nu doar cu o criză economică, la nivelul întregii Europe, ci ÅŸi cu niÅŸte îngrijorări de natură instituÅ£ională.

Nu România a generat criza economică ce afectează întreaga Europă, nu România a generat îndoielile care există în multe ţări europene în legătură cu funcÅ£ionarea actuală a instituÅ£iilor comunitare.

Cred că direcÅ£ia noastră de acÅ£iune trebuie să fie aceea de a deveni un membru al UE cu un cuvânt cât mai greu de spus. Nimeni nu se poate ambiÅ£iona, în mod realist, ca România să aibă greutatea Germaniei sau a FranÅ£ei în UE.

Cred că putem foarte bine ÅŸi foarte serios să ne construim pas cu pas statutul unui membru respectat, important, pentru că totuÅŸi suntem a ÅŸaptea Å£ară din UE, ca populaÅ£ie cel puÅ£in. În al treilea rând, cred că politica externă românească trebuie să dea dovadă pe viitor de mai multă inventivitate, mai mult dinamism, de o capacitate mai mare de construire ÅŸi exploatare a unor împrejurări. Politica externă a fiecărei ţări înseamnă folosirea împrejurărilor favorabile, plasarea în sisteme de alianÅ£e stabile sau conjuncturale care să-i aducă avantaje, ori dacă ne gândim numai la relaÅ£ia între diplomaÅ£ie ÅŸi economie, România trebuie să-ÅŸi construiască temeinic ÅŸi constant o politică externă prin care să-ÅŸi pună în valoare resursele ÅŸi oportunităţile.

 

AGERPRES: Ambasadorul Rusiei la BucureÅŸti declara recent că problema tezaurului României ar putea fi rezolvată prin intermediul unor discuÅ£ii la nivelul istoricilor. ConsideraÅ£i că sunt suficiente aceste discuÅ£ii la nivelul istoricilor pentru ca tezaurul să revină României?

Crin Antonescu: Problema tezaurului este ÅŸi una istorică, valoarea tezaurului este ÅŸi una istorică, numai că o ÅŸtie ÅŸi ambasadorul Rusiei nu este singura dimensiune care ne interesează ÅŸi de aceea eu cred că, dincolo de discuÅ£ia istorică, unde nu văd ce s-ar mai putea adăuga ÅŸi interpreta, cred că lucrurile sunt clare, avem nevoie de o rezolvare diplomatică ÅŸi practică a acestei probleme ÅŸi de aceea discuÅ£ia nu poate fi cantonată doar în simpozioane istorice, ci trebuie să-ÅŸi găsească rezolvare în instituÅ£ii diplomatice, în formule prin care practic această temă să fie rezolvată în conformitate cu adevărul ÅŸi drepturile istorice ale fiecărei ţări.

 

AGERPRES: Revenind la alegerile parlamentare, care credeţi că este miza principală a acestui scrutin?

Crin Antonescu: Cred că miza principală a acestui scrutin este să avem de la alegătorii români un verdict, o decizie privitoare la direcÅ£ia de dezvoltare pe următorii patru ani, cel puÅ£in, a României.

Noi am vorbit mereu de obiectivul USL de a obÅ£ine o majoritate parlamentară clară, ceea ce ar însemna că în majoritatea sa electoratul român creditează proiectul nostru, etapele ÅŸi obiectivele pe care noi le-am prezentat ÅŸi o alianţă politică de o amploare fără precedent cu îndeplinirea acestor planuri.

Cred că miza este aceea de a ieÅŸi din zona combinaÅ£iilor conjuncturale, a majorităţilor înjghebate în funcÅ£ie de un moment sau altul ÅŸi de a da o majoritate puternică, un guvern puternic, care să se poată înhăma la obiective deloc uÅŸoare care stau în faÅ£a României în anii următori ÅŸi mai ales în 2013.

 

AGERPRES: USL ÅŸi-a prezentat programul de guvernare. Care este viziunea Uniunii în legătură cu dezvoltarea durabilă a României?

Crin Antonescu: Noi am ÅŸi numit proiectul nostru "România puternică" în ideea că tot ceea ce se va întâmpla în aceÅŸti patru ani de guvernare să fie ÅŸi durabil. De fapt, scopul pentru care două partide atât de diferite ca PSD ÅŸi PNL, diferite prin trecut, istorie, programe, doctrine, ÅŸi-au pus forÅ£ele laolaltă este de a asigura începutul unei construcÅ£ii durabile. Simplu spus: dacă noi vom guverna în aceÅŸti patru ani împreună vom construi, vom realiza obiective de consens, în aÅŸa fel încât ele să dureze ÅŸi să fie continuate.

Cu un exemplu mai simplu, ceea ce la nivel legislativ, la nivelul măsurilor administrative, la nivelul politicilor guvernamentale noi vom realiza în aceÅŸti patru ani va putea fi continuat chiar dacă după 2016 sau începând cu 2016 ne vom despărÅ£i, fiecare va candida separat, unii vor fi în continuare la Putere, alÅ£ii în OpoziÅ£ie, dar cei care vor fi la Putere în ciclul următor nu se vor apuca să dărâme din nou ce s-a făcut cu patru ani înainte pentru că ei vor fi parte la această construcÅ£ie.

Aceasta este în linii mari ideea ÅŸi viziunea asupra unei construcÅ£ii care să reunească două partide atât de mari ÅŸi atât de diferite. USL nu s-a constituit doar pentru a înfrunta un adversar politic puternic, doar pentru a înlătura de la Putere PDL sau pentru a-l schimba sau îngrădi pe preÅŸedintele Traian Băsescu, ci pentru a începe această construcÅ£ie durabilă.

 

AGERPRES: Programul de guvernare al USL vizează ÅŸi combaterea traseismului politic, prin introducerea procedurii de recall. Este România pregătită financiar să suporte cheltuielile pentru referendumurile locale având în vedere că cel puÅ£in în legislatura aceasta au avut loc foarte multe treceri dintr-o parte în cealaltă?

Crin Antonescu: România nu este nici pregătită, nici dispusă să cheltuiască bani în plus, numai că în momentul în care există această ameninÅ£are nu este neapărat să ajungem acolo.

Este limpede că, dacă avem asemenea prevederi în lege, fiecare parlamentar se va gândi mult mai mult înainte de a sări de la un partid la altul, dintr-o barcă în alta ÅŸi cred că este acesta, nu singurul, dar unul dintre mijloacele prin care se poate stopa acest flagel, pentru că este vorba de un flagel.

Traseismul politic este în fond moartea democraÅ£iei, cu alte cuvinte nu mai are importanţă ce aleg oamenii, dacă eu a doua zi după ce am primit voturile pentru un partid, pentru un program, o anumită direcÅ£ie ÅŸi opÅ£iune politică trec în partea cealaltă.

 

AGERPRES: Premierul Victor Ponta declara că viitorul guvern, în situaÅ£ia în care USL va câÅŸtiga alegerile parlamentare, va avea o altă structură. Care este viziunea dvs. vizavi de acest subiect?

Crin Antonescu: În linii mari eu cred că trebuie să avem o structură a Guvernului cât mai puÅ£in costisitoare ÅŸi capabilă să dea cât mai multă responsabilitate ÅŸi capacitate de acÅ£iune fiecărui ministru. În sensul acesta, ideea premierului de a încerca o diversificare sau o compatibilizare a structurii guvernamentale din România cu structura Comisiei Europene este o idee corectă, în măsura în care nu sporeÅŸte cheltuielile publice ÅŸi în măsura în care delimitează mai precis responsabilitatea fiecărui ministru. Dacă premierul va face o propunere care să răspundă acestor două criterii o voi susÅ£ine.

 

AGERPRES: Miniştrii Florin Georgescu şi Raed Arafat au anunţat că nu vor să mai facă parte din viitorul Guvern USL. Ce persoane credeţi că ar fi potrivite să ocupe portofoliile celor doi, la Finanţe, respectiv Sănătate?

Crin Antonescu: Nu ducem lipsă de variante, nu vă pot spune nume acum sau nu vreau să vă spun un nume acum, pentru că nu este normal să rostesc public prea multe nume înainte ca discuÅ£ia despre structura Guvernului să fie gata, ca împărÅ£irea responsabilităţilor între partide, pe ministere, să fie gata ÅŸi înainte ca premierul să aibă un cuvânt de spus în legătură cu aceste lucruri.

PNL este interesat ÅŸi pregătit cu variante, dacă va fi cazul, pentru amândouă dintre aceste ministere ÅŸi, din punctul meu de vedere, este de dorit cu prioritate ca Ministerul FinanÅ£elor, de pildă, să revină PNL.

 

AGERPRES: Spuneaţi că PNL este pregătit să dea nume pentru cele două portofolii. Este PNL pregătit să dea şi un premier?

Crin Antonescu: PNL este pregătit să dea nume pentru orice portofoliu ÅŸi evident că PNL, care va fi, fără îndoială, unul dintre cele mai importante partide parlamentare, ar putea avea variante ÅŸi pentru premier. Nu este cazul acum ÅŸi nu este niciun dubiu în legătură cu asta, deoarece PNL este angajat într-o alianţă politică în care a stabilit că premierul va aparÅ£ine PSD, ÅŸi anume va fi preÅŸedintele PSD, Victor Ponta.

Noi am făcut ÅŸi înainte de campania electorală ÅŸi în campania electorală acest anunÅ£, angajament public ÅŸi nimănui, sper din PNL, în niciun caz mie nu-mi trece prin cap să păcălesc alegătorii a doua zi după ce am spus niÅŸte lucruri foarte clare. Deci, nu este cazul acum. PNL va face parte dintr-un guvern condus de premierul Victor Ponta.

 

AGERPRES: Să presupunem că ar exista scenariul în care preÅŸedintele Traian Băsescu ar nominaliza un premier liberal. Ce riscă acesta?

Crin Antonescu: Eu nu cred că există niciun membru al PNL care să accepte o asemenea nominalizare din motivul pe care vi l-am spus ÅŸi ca atare o asemenea ipoteză mi se pare nu imposibilă, dar cu totul ÅŸi cu totul improbabilă. Dacă aÅŸa ceva s-ar întâmpla, admiÅ£ând pur teoretic, este evident că acel om care ar accepta mandatul din partea lui Traian Băsescu ar ieÅŸi în afara hotărârilor pe care PNL, într-un congres, le-a luat, ar ieÅŸi în afara angajamentelor pe care PNL ÅŸi USL le-a luat faţă de milioane de români ÅŸi în felul acesta ar ieÅŸi în afara partidului.

 

AGERPRES: În legătură cu miniÅŸtrii PNL din actualul Executiv, care credeÅ£i că ar trebui menÅ£inuÅ£i în continuare în Guvern?

Crin Antonescu: ToÅ£i miniÅŸtrii din actualul Cabinet Ponta s-au achitat de misiunea lor într-un mod mulÅ£umitor. Dacă nu s-ar fi întâmplat asta ar fi fost schimbaÅ£i. Este posibil ca unii dintre ei să nu se mai regăsească, posibil, pentru că vom discuta despre o altă structură de Guvern, dar nu este deloc exclus ca toÅ£i miniÅŸtrii actuali să facă parte din viitorul Executiv.

 

AGERPRES: În situaÅ£ia în care USL va câÅŸtiga alegerile parlamentare sunteÅ£i dispus să acceptaÅ£i în continuare funcÅ£ia de preÅŸedinte al Senatului?

Crin Antonescu: Aici nu este vorba de a fi dispus să accepÅ£i sau să nu accepÅ£i. Dacă noi vom avea majoritatea în ambele Camere înÅ£elegerea care este prevăzută în acordul de constituire a USL este ca preÅŸedinÅ£ia Camerei DeputaÅ£ilor să revină PSD sau ACS (AlianÅ£ei de Centru Stânga – n.r.) ÅŸi preÅŸedinÅ£ia Senatului ACD (AlianÅ£ei de Centru Dreapta – n.r.). Åži atunci, având în vedere că deÅ£in ÅŸi în prezent această funcÅ£ie, este foarte probabil să candidez din nou.

 

AGERPRES: La alegerile europarlamentare USL va candida împreună, adică PNL, PSD ÅŸi celelalte partide, sau separat, având în vedere că PSD face parte dintr-o anumită familie politică europeană, iar PNL din alta?

Crin Antonescu: Din punct de vedere formal, legal, există posibilitatea unei liste comune ÅŸi la alegerile europarlamentare, urmând ca după ce aceste alegeri au loc aleÅŸii PSD de pe lista comună să meargă în grupul socialist, aleÅŸii liberali la grupul liberal. Eu cred însă că, pe cât putem să estimăm ÅŸi acum, pentru că mai sunt aproape doi ani sau un an ÅŸi jumătate până în vara sau primăvara lui 2014, este mai probabil să candidăm pe liste separate cu acel prilej, care să identifice ÅŸi mai bine profilul, doctrina ÅŸi programul fiecărei formaÅ£iuni.

 

AGERPRES: După alegerile parlamentare, USL are în vedere o schimbare a ÅŸefilor serviciilor speciale din România în condiÅ£iile în care dvs. aÅ£i exprimat unele rezerve, recent, faţă de activitatea acestora?

Crin Antonescu: Serviciile speciale au un regim foarte bine precizat prin lege ÅŸi asta se referă inclusiv la schimbarea ÅŸi numirea celor care conduc, deci ÅŸefilor ÅŸi directorilor acestor servicii. USL are priorităţi de guvernare în primul rând ÅŸi pe de altă parte pot să dau toate garanÅ£iile că USL ÅŸi prin majoritatea parlamentară ÅŸi prin Guvern va respecta întocmai ConstituÅ£ia ÅŸi legile în vigoare ale României.

 

AGERPRES: Ca să vorbim ÅŸi despre un alt subiect ÅŸi anume faptul că sunteÅ£i un suporter al echipei Steaua, voiam să vă întreb vizavi de meciul care urmează, din 6 decembrie, dacă mai există o ÅŸansă ca Steaua să se califice în primăvara europeană?

Crin Antonescu: Cum să nu mai existe? Există multe ÅŸanse sau ÅŸanse destule. Ambele echipe care îÅŸi dispută ÅŸansele în această partidă au ÅŸansele lor ÅŸi eu, aÅŸa cum a evoluat Steaua în tot acest sezon, inclusiv în grupele din Europa League, cred cu tărie în ÅŸansa noastră, a celor de la Steaua.