Formal, dehida Kronospan este rea
Scandalul formaldehidei de care se tem locuitorii din Stupini are, ca toate incidentele cu iz ecologic petrecute la Brasov, o zona de umbra densa, pe care presa guraliva nu se imbie s-o destrame. Aparentele de subiect 100% nociv pentru sanatate obisnuiesc de regula sa ascunda diverse interese, bine acoperite de indignarea – motivata, de altfel – pe care o starneste orice potentiala amenintare pentru sanatate.
Ca si in cazul incineratorului de la Bod, proiect care nu a intrunit la vremea aceea acordul comunitatii desi era acoperit de setul complet de avize din partea celor de la Mediu, dezvaluirile despre nocivitatea procesului de fabricatie de la Kronospan nu acopera toata realitatea. Cazuistica brasoveana este suficienta pentru a demonstra ca disputele ecologice de prin partile noastre au o serioasa componenta politica sau locativa, care n-are neaparat de-a face cu infestarea mediului.
Inainte de a fi un scandal ecologic, incineratorul ce urma sa fie construit acum doi ani la Bod dezbinase mediul politic local. Mediul inconjurator a devenit o preocupare abia dupa ce s-a viciat atmosfera din consiliul local din Bod. Daca primarul de-atunci n-ar fi intrat in conflict de interese cu o parte a consilierilor locali, poate ca investitia n-ar mai fi fost atat de controversata. La vicierea atmosferei din jurul incineratorului a contribuit decisiv si presa locala. Pe la colturile furnalului care n-a mai fost sa fie se vorbea chiar ca primele deversari s-au produs in buzunarele unor gazetari vanduti fiecareia din cele doua tabere. Partea care a avut castig de cauza a beneficiat si de avantajul ca nocivitatea unei investitii este infinit mai usor de pledat in fata comunitatii decat sustinerea avantajelor unei investitii cu risc ecologic.
Formaldehida din curtea Kromospan este un spectru la fel de usor de agitat ca si fumurile poluante de incinerator. In spatele cetei ecologice se intind terenurile din jurul fabricii, aflate in proprietatea unor persoane cu oarece influenta. Cauza ecologica este, insa, prea mareata in comparatie cu spanul imobiliar rezultat din strunjirea pe toate partile a afacerii. Care include, fie si in proportie infima, disperarea proprietarilor ca preturile terenurilor din zona se duc drastic in jos de cand cu santierul Kronospan.
Intre timp, primarul Scripcaru face poza de edil ecologic cand afirma ca n-ar aviza astazi activitatea pe care Kronospan si-a legalizat-o in 2002 printr-un contract valabil 10 ani si cere garantii notariale impotriva utilizarii formaldehidei.
Un fel prudent de a spune ca, formal, dehida Kronospan este rea.
Vifor Rotar
