Viata tracilor la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei
Muzeul de National de Istorie al Transilvaniei a deschis o expozitie extrem de interesanta despre viata stramosilor nostri traci, intitulata „Bogatiile tracilor”, care va fi disponibila pentru cei interesati sa o viziteze pana pe data de 30 septembrie.
Tracii erau poligami. Numarul sotiilor lor era direct proportional cu cantitatea de bronz de care dispuneau. Mai exact – cu bogatia lor. Trebuie, insa, retinut faptul ca barbatii trebuiau si erau obligati sa-si intretina femeile.
„Vai de cel care avea doar cinci femei! Nu a cunoscut inca fericirea!”, glumeste istoricul Eugen Iaroslavschi, seful sectiei de Arheologie a Muzeului National de Istorie al Transilvaniei.
Comorile la care acestia tineau extrem de mult erau compuse din: minereuri, aramuri, cositor, bronz, topoare, bratari, spade si ceramica, adunate din depozitele din Transilvania, Bucovina si Moldova.
In spatele acestora se afla insa povestile despre mineri, vanatori si razboinici de acum mai bine de trei milenii.
Un aliaj extrem de cautat si uzitat pe vremea aceea era antimoniul. Teoretic, pentru a obtine un aliaj cu cositorul si arama. Pulberea de antimoniu inlocuia insa si absenta creioanelor dermatograf. „In Evul Mediu, antimoniului i s-a mai descoperit si functia de temperant al pornirilor erotice si era utilizat cu precadere de calugari”, povesteste Eugen Iaroslavschi.
Mineritul si prelucrarea metalelor era doar o parte a activitatilor micilor comunitati trace, care numarau maxim 70 de indivizi, de pe teritoriul Transilvaniei.
Agricultura era o alta indeletnicire de baza. Iar daca o femeie avea pretentii la cat mai multe bratari de bronz, atunci trebuia sa aiba grija la cum prepara graul, orzul, secara si meiul, ori cat de „in sange” era friptura de oaie, capra, cal sau… caine cu care isi astepta barbatul. Pentru ca, in acele vremuri, de mancat se manca aproape tot ce misca.
S.M.
