Circovii de iarna – in traducere libera – Sfintii Bisericii

Dupa data de 16 ianuarie, vin Circovii de iarna. Cine sunt ei? Fratii mai „infrigurati” ai Circovilor de vara. Circovii sunt divinitati periculoase, numite fulgeratoarele. Ele aduc trasnete, fulgere, grindina, boli, foc si lupi. Pana acum optzeci de ani, cei mai multi tarani nu stiau sa scrie si sa citeasca.

Ca sa tina minte mai usor, oamenii au unit acele sarbatori care urmau unele dupa altele, facand o singura sarbatoare, in cele mai multe cazuri tinand trei zile.

Asa s-a intamplat cu Sfantul Gheorghe, Sfantul Dumitru sau cu Circovii de iarna, care cuprind mai multe sarbatori destul de diferite: Sfantul Petru de iarna (16 ianuarie), Sfantul Antonie (17 ianuarie), Sfantul Atanasie si Sfantul Chiril (18 ianuarie). Numele de circovi vine din expresia slavoneasca terkovnaie sviata“, insemnand sfintii Bisericii“. In perioada 16-17 ianuarie, calendarul popularo-crestin roman serbeaza Atanasiile Aceasta denumire a rezultat din combinarea numelui Sf. Antonie cel Mare cu cel al Sf. Atanasie, sfinti numiti de popor Anton si Tanase de Ciuma.

Taranii aveau mare evlavie la Sfantul Antonie, pe care il considerau cumatrul lui Dumnezeu, intaiul calugarit, cel care a legat diavolul si aparator de toate necazurile, mai ales de lupi, ca Sfantul Petru, de boli si nebunie. Sarbatoarea este tinuta pentru sanatate, in special pentru copii. Tot acum, 16-18 ianuarie, se suprapune sarbatoarea Circovilor de iarna.

Prin unele parti, oamenii puneau in ajun pietre albe pe pragurile caselor, iar a doua zi, de dimineata, le duceau la biserica, sa calce parintele peste ele. Apoi le duceau acasa si le puneau in grajd, sa le apere vitele de lupi! Ciobanii tineau si ei sarbatoarea si, ca sa nu le manance gadinele oile, ajunau pana seara.

Femeile nu lucrau nimic de frica lupilor, a bolilor si ca sa fie aparate de soareci, caci tot in aceasta zi, se zice, soarecii si sobolanii fac nunta, se inmultesc.

Daca nu aveau voie sa coasa, sa toarca sau sa scarmene lana, in schimb trebuiau sa deretice casa, ca sa nu le atace moliile tesaturile peste an. Ca de obicei, femeile aveau grija sa sarbatoreasca cum se cuvine aceste zile. Unele faceau coliva, o sfinteau la biserica si o imparteau la trecatori, altele, turte calde, unse cu unt, sau colaci. Si, ca sa-si apere gainile, unii dadeau de pomana o gaina.