Un om fantastic (208)
8.
“In Rusia saslacul se face cu ceapa !”, racni grasunul Boris Roganoff.
“In Rusia nu se face saslacul cu ceapa !”, racni Thomas.
Stateau unul in fata celuilalt ca doi cocosi gata de lupta. Primprejurul lor se banuia iz de pumni si palme.
Astea se petreceau pe 19 iunie 1957. Erau orele 13,30 si groaznic de cald in New York.
Scandalul cu saslacul avea loc in bucataria unui restaurant cu specific rusesc, situat pe strada 41. Proprietar era grasunul Roganoff. Thomas incepuse de cateva zile sa frecventeze acest local, si asta de cand aflase ca Dunia Melanin venea sa ia pranzul la ‘Roganoff’. Lucra prin apropiere la cabinetul unui anume doctor Mason.
Fusese o revedere trista. Dunia, la fel de patimasa si atragatoare, plangea dupa Victor Morris. De cate ori vorbea de el izbucnea in lacrimi – si despre el vorbea intr-una, in parte din proprie initiativa, in parte atzatzata de Thomas.
Insa acesta nu afla nimic important. Nu reusi sa avanseze cu niciun pas in problema care-l interesa. Dupa ce se despartea de Dunia se intalnea cu Pamela, care intermedia cu Hoover. Pamela locuia intr-un apartament din Manhattan, iar Thomas la hotelul Waldorf-Astoria.
Trecea zi dupa zi si nimic nou. Goldfuss ramanea invulnerabil. Pamela dadea dovada unei irascibilitati crescande, pe care Thomas nu si-o putea explica. Zilnic se intalnea cu Dunia cautand sa scoata de la ea si cel mai aparent nesemnificativ indiciu care sa-l duca la Goldfuss. Dar se pare ca Dunia nu-l intalnise in viata ei pe acesta. Ea bocea intr-una dupa Morris.
Dunia isi dorise pentru masa de pranz saslac. Thomas pusese de cu seara carne de berbec la bait. Carnea era acuma tocmai buna de fript. Thomas se pregatea sa o puna in frigare, felii de berbec intercalate cu felii de slanina, cand il vazu pe Roganoff taind ceapa in rondele groase. Astfel se porni acel scandal monstru.
Dupa un timp domnii se impacara, dar pentru Thomas necazurile din acea zi nu se terminasera inca.
Cand aparu Dunia – bineinteles cu intarziere – si se aseza la masa, dovedi si ea o stare deosebita de irascibilitate. Isi apasa mereu tamplele pentru ca o durea capul. Avea tot timpul ceva de cartit. Dupa o vreme se mai linisti.
“Scuza-ma, ma innebuneste cat avem de lucru !”
“Ce s-a intamplat?”
“Am impresia ca tot orasul se vaccineaza.”
“Se vaccineaza?”
Meniu New York, 19 iunie 1957
Salata de primavara
Saslac cu risotto
Banane prajite
Acest dejun il ajuta pe Thomas sa-l prinda pe cel mai mare spion sovietic din America.
SALATA DE PRIMAVARA: Se taie feliute castraveti tineri, ridichi de luna, oua fierte tari. Se pune multa verdeata taiata fin (marar, patrunjel, ceapa verde), sare si piper. Se amesteca bine cu smantana cat sa cuprinda. Se serveste imediat pentru ca sa nu se inmoaie castravetii.
SASLAC: Se taie carne de oaie (berbec) in felii de circa doi cm. grosime. Se marineaza cel putin 12 ore in ulei de masline, putina zeama de lamaie, sare, ceapa taiata felii subtiri, patrunjel, piper si ienupar, macinate, putin mujdei, putin vin. Se trage pe frigaruie o felie de carne, una de slanina, si tot asa. Se frige la gratar sau in cuptor.
RISOTTO: Se pune la prajit intr-o cratita ceapa taiata marunt, in unt sau ulei de masline. Cand incepe sa se ingalbeneasca se pune orezul.Se amesteca intr-una circa zece minute. Se toarna apa ce clocoteste (11/2 cantitatea orezului), se sareaza, se acopera bine cu un capac potrivit si se tine la foc foarte mic circa 30 minute.
BANANE PRAJITE: Se prajesc usor in unt bananele cojite, se adauga putina miere de albine in care s-a amestecat ceva rom, se mai prajesc putin pe ambele parti si se servesc pe farfurii incalzite, presarate cu migdale sau pistatii rase.
“Cu vaccinul asta nou impotriva poliomielitei. Doctor Salk. Ai auzitprecis de chestia asta. Si vaccinarea n-ar fi cel mai groaznic lucru, da’ te omoara scriptologia.”
“Ce scriptologie?”
“Fiecare pacient este obligat sa prezinte certificatul de nastere. Nu pasaportul, nu alt act, ci neaparat certificatul de nastere.”
“De ce?”
“Asa vrea legea. Si eu trebuie sa inregistrez seria fiecarui certificat. Si emitentul. Si vin cu sutele. O sa innebunesc ! Vaccin ! Vaccin ! Vaccin !”
“Vaccin, vaccin”, repeta ca prostul Thomas, in timp ce inima ii facu un salt puternic. Pentru ca in local tocmai intrase o tanara dama imbracata in haine de vara de culoarea geloziei. Lui Thomas nu-I venea sa-si creada ochilor. Demential ! Trebuie ca dama innebunise. Legile FBI-ului interziceau categoric ca doi agenti care lucrau in echipa sa se intalneasca in public. Dar se vede ca pe Pamela Faber nu o durea nici in cot de restrictia asta. Se aseza, picior peste picior, vizavi de Thomas. Se rezema comod de spatarul scaunului. Si incepu sa o fixeze pe Dunia.
Lucru ce nu putu sa-i scape acesteia prea multa vreme.
”Cine-I aia?”
“Po-poftim?”
“Tipa de vizavi. Se tot holbeaza la mine. O cunosti?”
“Eu? Pe cine?”
“Pe tipa aia zugravita. Galbena aia. Hai, nu te mai preface !”
“Doamne, in viata mea nu am vazut-o !”
“Minti ! O cunosti ! Si inca bine !”
(va urma)
Dan Bota
