Raportul FMI pentru Romania
Firmele de stat sunt bolovanii economiei!
Radiografia facuta de catre specialisti FMI arata atat dimensiunea crizei cat si lipsa de soluti eficiente. Practic s-au pierdut doi ani fara ca masuri reale de stopare a crizei sau de crestere economica sa fi aparut la orizontul managementului guvernamental.
FMI este cat se poate de clar cand arata ca arieratele continua sa ramana o mare problema, tinta pentru soldul operational al societatilor de stat (unde reformele treneaza) a fost ratata cu o diferenta „substantiala, Ordonanta 50 nu trebuie sa genereze pierderi suplimentare bancilor si multe riscuri venind din zona politica. Acestea sunt doar o parte dintre concluziile vizitei Delegatiei FMI la Bucuresti, trecute in recentul raport publicat. Redam o parte din continutul acestui Raport.
Arieratele autoritatilor locale tot in crestere!
Criteriile de performanta si tintele indicative stabilite pentru finele lui septembrie 2010 au fost indeplinite cu exceptia criteriului privind arieratele guvernamentale. Arieratele bugetului de stat si cele din sistemul social au scazut drastic datorita unor plati semnificative efectuate in luna septembrie, si autoritatile au fost de acord sa mentina nivelul acestora aproape de zero pe toata perioada ce a mai ramas din program. Arieratele autoritatilor locale au continuat insa sa creasca, si vor incepe sa scada numai dupa intrarea in vigoare a noii legi a finantelor publice locale, in 2011.
Tinta indicativa stabilita pentru cheltuielile guvernamentale curente a fost indeplinita, dar tinta stabilita pentru soldul operational al societatilor de stat a fost ratata cu o diferenta substantiala.
Tintele fiscale de final de septembrie au fost indeplinite cu o marja, si este probabil ca si tintele de final de an 2010 sa fie indeplinite. Combinate cu politici prudente de cheltuieli, masurile fiscale deja aprobate ar trebui sa fie suficiente pentru a se realiza reducerea de deficit convenita (la 4,4% din PIB) in 2011.
Angajamentele guvernamentale intre promisiuni si esec!
Implementarea s-ar putea dovedi insa dificila, avand in vedere faptul ca presiunile politice si judiciare de eliminare a elementelor de ajustare se acumuleaza si ca probleme persistente de controlare a cheltuielilor din domeniul sanatatii ar putea periclita obiectivele fiscale ale anului 2011. Reformele in sectorul intreprinderilor de stat treneaza, si in viitor vor fi necesare actiuni suplimentare menite sa impiedice deteriorarea pozitiei financiare a acestora. Imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale de la Uniunea Europeana, ce este in urma altor tari UE, este critica pentru asigurarea investitiilor necesare in conditiile unor restrictii bugetare severe.
In Sistemul bancar-neperformantele vor creste
Sistemul bancar a fost afectat de recesiune, dar continua sa fie bine capitalizat si lichid. Imprumuturile neperformante (INP) vor continua probabil sa creasca pana la mijlocul anului 2011, datorita activitatii economice slabe. Capitalul agregat tampon continua sa fie mare insa, datorita mentinerii unei rate de adecvare a capitalului de peste 11% la toate bancile, si politicii proactive a bancii nationale in ceea ce priveste asigurarea unor rezerve de capital adecvate. Cu toate acestea, trebuie luate masuri pentru a se garanta ca recenta ordonanta privind sectorul bancar (Ordonanta 50) nu genereaza pierderi suplimentare semnificative in sistem.
INP au crescut drastic in al treilea trimestru, ajungand la 11,7%1 din totalul imprumuturilor la finele lui septembrie cu o dispersie notabila in jurul valorii mediane.
Autoritatile vor trebui totusi sa isi pastreze vigilenta fata de unele banci mici (ce reprezinta agregat mai putin de 2% din activele din sistem), care au inregistrat o deteriorare rapida a calitatii imprumuturilor si au provizioane mai mici decat media din sistem. Creditele acordate sectorului privat s-au mentinut constante de la inceputul lui 2009, scaderea imprumuturilor acordate in moneda nationala fiind compensata de o crestere a creditelor acordate in valuta, ce reflecta in principal repatrierea imprumuturilor de peste hotare (rezervele minime obligatorii mari dinaintea crizei au incurajat sucursalele bancilor straine sa inregistreze imprumuturile acordate rezidentilor in strainatate. Pe masura ce RMO au fost reduse, imprumuturile au fost transferate inapoi in bilanturile sucursalelor).
Ordonanta 50 abilita de asemenea agentia de protectie a consumatorilor sa suspende activitatile de creditare ale bancilor, subminand astfel rolul BNR de autoritate de reglementare in sistem. Autoritatile s-au angajat (actiune prealabila) fie sa elimine elementul de retroactivitate din legislatia actuala, fie sa permita bancilor sa modifice conditiile contractelor pre-existente astfel incat sa fie evitate pierderile potential destabilizatoare, si sa precizeze ca BNR va continua sa fie singura autoritate abilitata sa suspende activitati bancare.
Creditele acordate guvernului, pe de alta parte, reprezinta acum 20% din totalul imprumuturilor bancare, spre deosebire de 8% la finele lui 2008, desi efectele de dislocare (crowding out) par a fi limitate.
Scaderea Ratei somajului prin … reducerea nivelului de participare a fortei de munca si nu crearii de locuri de munca
Increderea consumatorilor si sentimentul economic imbunatatindu-se treptat si industriile orientate catre export continuand sa creasca, indicatorii recenti sugereaza ca in al patrulea trimestru sau la inceputul anului 2011 cresterea va deveni pozitiva. Rata somajului a inceput sa scada, dar acest lucru se datoreaza in principal reducerii nivelului de participare a fortei de munca si nu crearii de locuri de munca.
Pietele de capital romanesti si-au revenit oarecum de la caderea pe care au inregistrat-o in iunie. Pana la acest moment, turbulentele de la periferia zonei Euro au avut un impact modest asupra Romaniei, dar riscurile se mentin. Leul a slabit usor incepand din septembrie, cu o volatilitate relativ mica datorita partial interventiilor ocazionale ale bancii centrale in directia calmarii fluctuatiilor monetare.
Riscurile aferente acestei perspective macroeconomice continua sa fie mari, dar destul de echilibrate. Pe parte negativa, tensiunile politice ar putea eroda increderea si slabi performantele. O redresare mai slaba decat cea anticipata in Europa Occidentala ar putea afecta exporturile romanesti. Turbulentele ce persista la periferia zonei Euro s-ar putea propaga in Europa emergenta, ducand la majorarea primelor de risc si afectand fluxurile de capital catre Romania. O mai buna absorbtie a fondurilor UE destinate investitiilor ar putea constitui de asemenea un catalizator pentru o crestere mai rapida.
Buget 2011 – austeritate si restrangere
Proiectul de buget pe 2011 se bazeaza pe un efect anual complet al masurilor de ajustare si pe o restrangere continua a cheltuielilor pentru atingerea tintei de deficit de 4,4% din PIB.
Aceste politici convenite includ:
(i) eliminarea primelor de vacanta si al celui de-al 13-lea salariu pentru a permite o oarecare recuperare a salariilor din sectorul public in limitele anvelopei salariale agreate;
(ii) continuarea politicii de inlocuire a unui singur functionar public din sapte care parasesc sistemul;
(iii) prelungirea inghetarii pensiilor din anul acesta;
(iv) largirea bazei de contributii la asigurarile de sanatate pentru a include mai multi pensionari;
(v) eliminarea subventiilor de caldura. Autoritatile se vor confrunta insa cu un numar de provocari pe parte de implementare a elementelor cheie ale ajustarii.
Reducerea asumata a anvelopei salariale depinde de capacitatea autoritatilor de a mentine si in 2011 cea mai mare parte a reducerilor salariale convenite in iulie 2010, si pe o reducere progresiva a numarului de angajati din sectorul public.
Reformele din sectorul de sanatate vor trebui sa predomine efectiv tendinta din trecut de depasire semnificativa a cheltuielilor. Autoritatile vor trebui de asemenea sa continue sa reziste presiunilor politice puternice de reducere a impozitelor pe venit sau a cotelor de contributii sociale sau de escaladare a cheltuielilor de capital dincolo de nivelurile sustenabile. Autoritatile sunt hotarate in continuare sa ia masuri suplimentare in cazul in care vreuna din aceste provocari va periclita realizarea strategiei lor de ajustare.
Cotele arieratelor autoritatilor locale tot in crestere
In schimb, arieratele autoritatilor locale au crescut, si tinta programului a fost ratata din nou. Guvernul va aloca fondurile necesare pentru a mentine nivelul arieratelor bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale aproape de zero (mai putin de 0,5% din PIB) pe parcursul programului, pana cand incep sa produca efecte reformele structurale necesare, mai ales cele din sectorul sanatate.
Este de asteptat ca arieratele autoritatilor locale sa mai creasca inainte de a incepe trendul descendent la inceputul anului viitor, cand amendamentele la legea finantelor publice locale vor impune obligatia de plata a arieratelor in anul urmator. In acelasi timp, specialistii BM vor contribui la imbunatatirea managementului financiar la nivelul autoritatilor locale.
In conformitate cu o noua directiva UE, guvernul va incepe sa reduca in timp perioadele de achitare a facturilor dupa depunerea lor la cel mult 30 de zile in cursul lui 2011 si 2012.
Totodata, ele isi propun sa lanseze un nou program de “titluri in euro pe termen mediu†la finele anului 2010 sau inceputul anului 2011, program ce va mentine prezenta Romaniei pe pietele externe in conditii de emisiune mai flexibile. In 2011 se are in vedere realizarea unei evaluari formale a strategiei guvernamentale de gestionare a datoriei, cu asistenta de la FMI, CE si Banca Mondiala.
Legea salarizarii unitare in sectorul public prevede noi categorii de posturi si o noua grila de salarizare. Parametrii pentru 2011 definiti in legea de implementare vor garanta ca:
(i) cheltuielile cu salariile in sectorul public se mentin in anvelopa agreata pentru 2011;
(ii) toate sporurile ramase sunt stabilite sub forma de plafon maxim nu sub forma de niveluri obligatorii, atat la nivel agregat cat si la nivel individual, ceea ce va permite o mai mare flexibilitate in functie de performante si de conditiile bugetare;
(iii) sistemul sporurilor de productivitate (stimulentele) va fi eliminat prin includerea acestora in salariul de baza, oferind o oarecare flexibilitate pentru recompensarea colectarilor foarte bune in interiorul plafonului general stabilit pentru sporuri. Aplicarea integrala a noului sistem de salarizare va dura insa cativa ani.
Reducerea numarului de salariati in sectorul public este in grafic. Pana la finele lui octombrie au fost eliminate un numar de [65.000] de posturi, pana la sfarsitul anului urmand a fi eliminate inca [25.000], aproape de tinta initiala de 100.000.
O reforma a prestatiilor sociale, ce a fost deja transmisa parlamentului, va consolida venitul minim garantat, ajutoarele de caldura si alocatia familiala intr-o noua schema conditionata de nivelul material. Si alocatiile pentru persoane cu handicap vor fi conditionate de nivelul material. Actuala indemnizatie pentru cresterea copilului va fi rationalizata pentru a fi mai bine armonizata cu standardul mediu din UE. Pentru a reduce rata semnificativa de frauda in domeniul prestatiilor sociale, constatata in urma recentelor inspectii si pentru a eficientiza cheltuielile, autoritatile au dublat personalul ce lucreaza in inspectiile sociale si extind o gama de programe supuse controalelor la toate programele ce prezinta risc ridicat de nereguli.
Reducerea costurilor de asistenta medicala- insuficienta pentru a acoperi frauda si incopetenta
Desi autoritatile continua sa implementeze masuri de reducere a costurilor de asistenta medicala (vezi SI din 16 iunie 2010, 29 iunie si 9 septembrie 2010), acestea s-au dovedit insuficiente pentru a echilibra bugetul mult redus al sistemului de sanatate fara sa genereze arierate. Guvernul va continua asadar restructurarea sectorului sanatate cu scopul de a asigura functionarea pe mai departe a sistemului de sanatate in limitele alocatiilor bugetare. Pe parte de venituri, se va aproba legea de introducere a coplatii pentru cea mai mare parte a serviciilor din sectorul de sanatate, si de aplicare a recent aprobatului impozit aplicat furnizorilor de medicamente.
Pe parte de cheltuieli, va fi rationalizata reteaua de spitale, si guvernul va restructura contractarea de servicii medicale in sensul plafonarii contractelor la sumele prevazute in buget, pentru a se realiza o contractare pe baze concurentiale si nu pe baze universale cum s- a facut pana acum, a reduce profiturile furnizorilor de medicamente si va continua trecerea treptata la plata pe baza de servicii prestate si nu pe baza de pacienti inscrisi in domeniul asistentei primare.
Guvernul va analiza si rationaliza, cu asistenta din partea Bancii Mondiale, pachetul de servicii asigurate de catre guvern, si va dezvolta un sistem IT de stabilire a preturilor serviciilor medicale. Se anticipeaza ca aceste reforme vor genera in 2011 economii de cel putin [0,4] procente din PIB.
Progresul procesului de privatizare si performantele intreprinderilor de stat (IS) continua sa fie limitate.
Firmele de stat- bolovanii economiei romanesti
Datele revizuite arata ca cele mai mari zece intreprinderi de stat cu pierderi nu au indeplinit tinta indicativa privind pierderile din exploatare in trimestrul doi, si ca si in trimestrul trei aceasta a fost ratata cu o marja mare. Mai mult, arieratele la plata ale acestora au continuat sa creasca. Deficitele celor mai mari zece intreprinderi de stat cu pierderi totalizau la sfarsitul lui septembrie ¾ de procent din PIB-ul anual, in timp ce arieratele lor brute se situau la aproximativ 3% din PIB (cam de zece ori mai mari decat cele monitorizate prin tinta BGC). Au fost luate masuri de imbunatatire pe parte de venituri (prin tarife mai mari) dar si prin reducere a costurilor prin disponibilizari de angajati si restructurari, dar progresele sunt lente. Multe dintre companii au dezechilibre profunde, o administrare si o gestionare inadecvata si sindicate puternice ce se opun schimbarilor.
Cat de capabili suntem sa ne restituim datoria catre FMI?
Este de asteptat ca Romania sa isi pastreze capacitatea de a rambursa datoria catre Fond. Sumele ramase de rambursat Fondului vor atinge un maxim de 36% din rezervele brute in 2010. Varful platilor va fi inca gestionabil in 2013–14 la 11,7% si respectiv 12% din rezervele brute. Desi expunerea ramane mare, riscurile asociate serviciului datoriei sunt atenuate de nivelul relativ redus al datoriei publice (sub 37% din
PIB), inregistrandu-se un varf al datoriei publice externe de aprox. 16% din PIB in 2011. Se anticipeaza ca datoria externa totala va creste la aprox. 82% din PIB la sfarsitul anului 2011, de la 51% la sfarsitul anului 2008, insa pe termen mediu va deveni gestionabila pe fondul revenirii la crestere economica. Angajamentul politic puternic asumat de Romania fata de programul ASB si un istoric excelent al platii datoriei externe constituie o garantie ca aceasta isi va indeplini la timp obligatiile financiare catre Fond.
