Vulturii imobiliari se rotesc deasupra Rulmentului
Asa cum aproape oricine ar fi putut anticipa, si cea de-a noua tentativa de vanzare a activelor Rulmentul s-a soldat cu un esec. Cum nimeni nu s-a prezentat la licitatia organizata de consortiul lichidatorilor fostei uzine de rulmenti – Casa de Insolventa Transilvania si RVA Insolvency – incercarea de vanzare a fost amanata pe 9 septembrie. Data la care se spera ca misteriosul investitor francez despre care se spune ca ar fi achizitionat caietul de sarcini sa finalizeze auditul platformei si intocmirea dosarului.
In asteptarea celei de-a zecea incercari de gasire a unui cumparator pentru Rulmentul, merita remarcat pretul de strigare la care s-a ajuns. Putin peste 40 de milioane de euro, adica aproape jumatate din uriasa suma de 77 de milioane avansata de creditori cu ocazia primei licitatii. Daca felul in care cuantumul a fost ciuntit cu fiecare scoatere ratata la mezat a Rulmentului poate produce confuzii in legatura cu valoarea reala a uzinei brasovene, evaluarile propuse de lichidatori creditorilor nu fac decat sa ingroase ceata din jurul zerourilor. Intr-unul din aceste rapoarte se vorbeste despre suma de 27-28 de milioane de euro ca fiind cea mai apropiata de valoarea corecta a fabricii. Cuantumul sensibil mai modest decat estimarile initiale.
Si mai interesant este insa felul in care s-a ajuns la aceasta din urma suma. Terenul Rulmentul, fara nici o sinchisire pentru activele fabricii propriu-zise, a fost comparat, nici mai mult nici mai putin, decat cu suprafata imobiliara Tractorul, care nu mai aminteste in nici un fel de specificul productiei de odinioara. Dupa codelile si inhibitiile terminologice din perioada imediata falimentului, acum se vorbeste fara perdea despre interesul pur imobiliar al afacerii.
Lichidatorii si creditorii nu sunt singurele animale de prada de pe cadavrul fostei uzine. Din doua-trei batai de aripi si-a facut vant pana la starvul fabricii si Constantin Nita, deghizat in pasare de rau-augur. Speculatiile imobiliare de la Rulmentul dau apa la moara pesedistului sef de la Brasov, caruia i se ofera post-festum ocazia nesperata de a poza retrospectiv in Casandra cu trandafiri la butoniera. Care debiteaza prin emisiuni fara audienta placa preferata si foarte ondulata cu „v-am zis io?!”.
Vifor Rotar
