Colegi de banca cu molozul
Vremea mohorata de afara vine manusa pe sentimentul cu care milioane de elevi se aseaza astazi in banci. Un eveniment care pune capat huzurului din vacanta de vara nici nu putea starni o altfel de reactie din partea scolarilor, mai mari sau mai mici, care s-au imbracat astazi frumos si au cumparat nelipsitul buchet de flori de circumstanta pentru „doamna”. Lipsei aproape naturala de chef cu care vor incepe cursurile i se adauga, in cazul foarte multora dintre ei, si dezgustul de a intra in salile de clasa. In cazul unui numar nepermis de mare de scoli, lucrarile de renovare sau interventiile de urgenta pentru a impiedica sandramaua sa se darame nu s-au terminat inca. Foarte multe firme de constructii cu care scolile contractasera lucrarile, le-au abandonat, pentru ca Ministerul Educatiei a blocat alocarea la timp a fondurilor in teritoriu sau, daca a facut-o, a folosit pipeta. Astfel incat, mii de directoare, grase ca toate cadrele didactice care isi trec viata la catedra, vor adauga la mesajul de deschidere incropit in nota festiva si un paragraf rusinos de scuze pentru starea in care arata scoala.
Auspiciile sub care debuteaza acest scolar nu sunt din cele mai faste. Tocmai a fost publicat un studiu care arata ca, in privinta rezultatelor la invatatura, elevii romani au coborat sub pragul mediocritatii in lume. In ciuda numeroaselor contorsiuni la care a fost supusa programa scolara si a modificarilor in ritm exasperant ale continutului manualelor de scoala, elevi nostii invata mai prost decat in 2001 sau in 2003, cand se faceau aceleasi teste. Astfel incat scoala romaneasca pare condamnata sa fie plamadita din contraste: aceleasi medii din care se selecteaza olimpicii care repurteaza victorii impresionante la concursuri internationale cuprind si grosul colegilor cu care am intrat in plutonul codas mondial.
Fireste, cauzele sunt complexe si n-ar putea fi epuizate nici intr-un an scolar de discutii. Programa, metoda de predare si cea de invatare, profilul scolii, greutatea cu care atarna ghiozdanul in spatele picilor si numarul de calorii din pachetel, dar in egala masura nivelul intelectual al parintilor si numarul cartilor din biblioteca de la domiciliu. Contrastul ramane, pana una-alta, caracteristica majora a scolii romanesti. Impresie la care contribuie din plin scoala de la Brasov, intretinuta de Inspectoratul Scolar Judetean. Desi zeci de scoli sunt inca santiere iar molozul se inghesuie in bancile elevilor, duduia Michaela Judele din fruntea institutiei isi intinde de vreo doua luni de zile pe fata nu doar fon de ten din abundenta ci si expresii optimiste despre cat de minunat va incepe scoala in Brasov.
Vifor Rotar