Canalul Bega – pregatit pentru navigatie
Directia Apelor Banat (DAB) incepe de saptamana viitoare, lucrarile de decolmatare si ecologizare a Canalului Bega, autoritatile estimand ca in urma curatirii se vor aduna circa 400.000 de metri cubi de namol.
Directorul executiv al Directiei Apelor Banat, Titu Bojin, a declarat pentru AGERPRES ca toxicitatea malului va fi expertizata biochimic in laboratoare specializate, iar comportarea in timp a reziduurilor va fi urmarita de autoritati pe o perioada de pana la zece ani. Firma de profil a realizat, deja, deponeul ecologic unde va fi depozitat namolul, peste acesta urmand sa se planteze vegetatie.
Potrivit sefului DAB, lucrarile vor afecta fauna si flora in perioada de decolmatare, dar dupa curatirea canalului lucrurile vor reveni la normal si este posibil sa apara chiar si specii noi de pesti.
”Prin aceste lucrari, canalul Bega se va adanci cu pana la 4 metri, ceea ce va duce la un nivel al apei de 7-8 metri, facand-o navigabila”, a spus Bijin.
Dupa terminarea lucrarilor, la finele lui 2009, pe Bega vor putea naviga ambarcatiuni de agrement, vaporase, slepuri, pana la granita cu Serbia, pe o distanta de 43 de kilometri. In etapa urmatoare a redarii Canalului Bega circuitului navigabil european va fi atacat proiectul de navigare comerciala.
Valoarea actualelor lucrari este de 17 milioane de euro, banii provenind dintr-un imprumut total de 61 de milioane de euro, pe care Romania l-a incheiat in ianuarie 2007 cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), destinat finantarii proiectului privind apararea impotriva inundatiilor din zona de sud-vest a tarii. Cele 17 milioane de euro destinate ecologizarii Canalului Bega reprezinta prima etapa a procesului de reluare a navigatiei comerciale si turistice. Daca DAB nu se incadreaza in graficul lucrarilor impus de banca, statul roman va fi obligat sa returneze banii primiti, la care se adauga penalitatile de intarziere.
Canalul Bega este primul canal navigabil construit in Romania, lungimea totala navigabila fiind de 44 de kilometri pe teritoriul tarii noastre si 72 de kilometri pe teritoriul Serbiei.
Canalizarea raului Bega a inceput in 1728, in amonte de Timisoara, cand contele Claudius Mercy a dispus saparea unui canal care sa contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timisoarei. In 1739, inginerul olandez Maximilian Fremaut a continuat canalizarea, intervenind cu diguri pentru regularizarea cursului Begheiului. Ca urmare, Timisoara a beneficiat enorm de reducerea riscului de inundatii, dar, mai ales, de uscarea mlastinilor din imprejurimi. Ulterior, canalul a fost folosit la transportul bustenilor din padurile de langa Faget, in oras. Canalul navigabil propriu-zis se intindea pe un traseu complet nou, cu o lungime totala de 116 km, pana la confluenta cu Tisa.
In noiembrie 1732, pe canal a circulat primul vapor, pana la Pancevo. Din cauza dificultatilor de navigare, in special a numeroaselor praguri de nisip, traseul a fost abandonat. In anul 1857, Canalul Bega a fost utilizat pentru transportul unui lot de patru locomotive aduse la Timisoara din Austria, cu care au fost inzestrate primele garnituri de tren care au circulat pe relatia Timisoara – Stamora Moravita – Jasenovo – Buzias, cu o lungime de 120 de kilometri.
In anul 1869, pe canalul Bega s-au facut primele curse de pasageri. Timisoara a devenit astfel primul oras de pe teritoriul Romaniei care utiliza acest mijloc de transport in comun. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un varf de circa 500.000 pasageri in anul 1944, navele de pasageri fiind retrase in anul 1967.
Pana la inceputul Primului Razboi Mondial, navigau pe canal 563 ambarcatiuni comerciale, timp de 305 zile pe an. Volumul de marfuri transportate ajungea la un maxim de 250.000 tone/an in perioada 1937-1838. Traficul a suferit grav in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, iar in 1958 navigatia a fost intrerupta. Canalul neexploatat s-a colmatat, devenind inutilizabil de navele mari.
Ultima decolmatare modesta a Canalului Bega s-a facut in urma cu aproape 50 de ani.
Canalul Bega reprezinta pentru Timisoara o oportunitate de dezvoltare economica durabila. Pentru ca de eficienta economica a acestuia sa se poata beneficia din plin, DAB va semna, la finele acestei luni, un protocol cu autoritatile sarbe, privind parametri de mediu pe care Bega trebuie sa-i aiba de ambele parti ale frontierei.
Consortiul care a castigat licitatia pentru lucrarile de decolmatare si ecologizare a canalului Bega a adus, deja, la Timisoara, 4 dragi refulante, zeci de excavatoare, buldozere, graifere plutitoare, remorchere, autobasculante, peste 200 de muncitori asigurand mana de lucru.
