Obiceiuri de Craciun in satele brasovene (IV)
In Ajun de Craciun, dis de dimineata, cetele de feciori vin la Biserica pentru a primi binecuvantarea preotului, intoneaza o colinda, apoi se retrag spre casa unde isi au gazda. Prima casa colindata este cea a preotului paroh, apoi a familiilor ale caror membrii au preoti, primarul satului, profesorii si invatatorii, doctorii si inginerii, deci intelectuali satului apoi fiecare familie la rand. Gazda ii asteapta pe feciori cu un colac mare pe masa deasupra caruia se pune o „pecie”, adica o bucata de muschi de porc afumata, alaturi de o sticla de rachiu si cate un ban, dupa posibilitati. Feciorii se asaza in jurul mesei si incep sa cante cate o colinda-doua. Apoi se continua cu cate o colinda specifica pentru fiecare copil al gazdei – colinda copiilor. Dupa aceste momente judele adreseaza – inchina – gazdei urari de sanatate, pace si belsug.
In ajunul sau in prima zi de sarbatoare a Craciunului pornesc colindatorii, organizati, in lumea satului fagarasean, in trei grupuri : « stelarii », « Irozii »si ceata feciorilor. Grupul « stelarilor » este format din 4-S copii de scoala ce merg pe la casele oamenilor cantand colinde si ducand « steaua » frumos impodobita, avand in centru icoana Nasterii Domnului. in unele sate din Tara Fagarasului acesti copii poarta peste caciula un « capeneag » de forma cilindrica, impodobit cu chipuri de ingeri, mici iconite, cruciulite si lanturi din hartie colorata ; la brau ei poarta sabii de lemn cu care bat in ritmul cantecului si al rostirii textului.
Grupul «Irozilor» este format din 6-8 copii mai mari (14-15 ani), fiecare costumat in functie de un rol bine stabilit : Irod, cei trei crai, un militar, un preot, un cioban, un caraus, ce interpreteaza scene biblice legate de Nasterea Mantuitorului.
Activitatea cetei de feciori incepe de Craciun si continua pana la sarbatoarea Sfantului Ioan (7 ianuarie). Formata din 7-18 persoane (tineri ce sunt de insurat, in varsta de 18-25 ani), ceata functioneaza ca o asociatie ce are in frunte un sef numit « vataf » sau «jude » si este insotita frecvent de o masca numita « borita » sau « turca ». Principala sarcina a cetasilor era de a organiza dansurile si petrecerile tineretului de la sate in sarbatorile de iarna, sa colinde de Craciun, sa indeplineasca diferite rituri si ceremonii, majoritatea cu un caracter vadit arhaic. Unele cete isi prelungeau activitatea, cu atributii mai restranse, intreg anul.