Fumatorii si locul de munca
Uite ca s-a mai gasit o chichita ca fumatorii sa fie indemnati, cam cu anasana, sa se lase de fumat!
Cica daca esti fumator si lucrezi intr-un birou sau alt cadru inchis, si nu pe varf de munte, pierzi o gramada de timp cu pauzele pentru fumat, acestea ajungand, per total, la doua ore pe zi. Este adevarat, dar este un basm in care Fat-Frumos are trei maini. In opt ore de munca faci opt pauze. Cu drum cu tot, pana si de la locul de fumat, plus fumatul tigarii, se pot totaliza cel mult 80 de minute, recuperabile cu un pic de harnicie si glagorie.
Se mai zice ca fumatul scade puterea de concentrare. Dar cand nefumatorii/nefumatoarele (mai ales) se pun pe barfa, in ce directie se indreapta si din ce parte scade concentrarea?
Si uite cum apar, tot mai des, in anunturile de prin ziare si mai ales la interviuri, conditia de angajare doar pentru nefumatori. Este o discriminare crasa si este chiar impotriva legilor tarii.
Randurile de mai sus nu se doresc o pledoarie profumat. Este clar ca tutunul dauneaza sanatatii si asta o simt pe pielea mea. Insa nici cu asemenea metode forte nu se poate ajunge la eliberarea din practicarea unui viciu. Este absurd, mai ales daca fumatorul are lasati in urma ani si ani de practica intensa. Nu-l poti convinge pe om dandu-i la cap, ci printr-o prezentare a lucrurilor care sa-l duca la autoconvingere, si atunci se lasa el si singur.
Cat priveste angajarea sau neangajarea intr-un serviciu pe criteriul fumatului sau nefumatului, aici trebuie intervenit pentru stoparea practicii, mai ales cand angajatorul care respinge candidatul se retrage apoi intr-un separeu ca sa-si aprinda tigara.
Dan Bota
