Fondul de incunabule al BCU Cluj
Biblioteca Centrala Universitara (BCU) din Cluj-Napoca detine un valoros fond de incunabule (carti tiparite in secolul al XV-lea), compus din 84 de piese remarcabile.
“Legenda aurea” scrisa de Jacob de Voragine si aparuta in 1476 la Lyon este una dintre piesele de rezistenta ale fondului. Intitulata initial “Legenda Sanctorum”, “Legenda Aurea” a fost una dintre cartile de succes din intregul ev mediu crestin. Autorul sau, dominicanul Jacob de Voragine, ulterior arhiepiscop de Genova, si-a intitulat lucrarea “legenda” din simpla sa menire de a fi citita si nu din cauza ca ar fi continut povestiri fantastice. Cartea a fost ulterior numita “aurea” ca urmare a continutului sau valoros. Impresionanta culegere a fost redactata in jurul anului 1260 in limba latina. Desi tradusese deja Biblia in italiana vernaculara, de Voragine a ales latina pentru noua sa colectie de legende ale sfintilor pentru a le face larg accesibile.
Manuscrisul original numara peste 350 de pagini si contine o introducere (despre interpretarea simbolica a diviziunii quadripartite a anului), 182 de capitole dedicate fiecare unui sfant sau unei sarbatori, aranjate conform cronologiei liturgice.
Din “Legenda Aurea” s-au pastrat peste 900 de manuscrise, unele decorate cu miniaturi si caligrafii deosebite. Intre 1470 si 1530 a fost cea mai tiparita carte in Europa, si probabil cea mai citita, dupa Biblie. Intentia lui de Voragine a fost aceea de a pune la un loc toate informatiile anterioare despre vietile sfintilor, exprimandu-si uneori parerea de istoric asupra veridicitatii acestor informatii.
“Biblia latina” tiparita la Nurenberg in 1478, in atelierul lui Anthonius Koberger, cu adaugirile lui Menardus, cu letrine executate artistic, doua tratate de teologie “De civitas Dei” ale Sfantului Augustin aparute la Basel si Venetia, “Compilatio decretalium” al Papei Gregorius IX, imprimata in 1482, precum si “Das Buch der Chroniken” a lui Hartmann Schebel, din 1493, aparuta la Nurenberg, unde se gaseste o valoroasa gravura a orasului Viena din a doua jumatate a secolului al XV -lea, sunt alte piese importante din colectia de incunabule a BCU.
Limba predominanta a incunabulelor de la BCU Cluj-Napoca este latina (70), urmata de germana (7), italiana (6), un exemplar fiind in greaca. BCU a publicat in 1979 un catalog al incunabulelor, care sunt prezentate in ordinea alfabetica a numelui autorilor sau a titlurilor.
In total, in Romania au fost luate in evidenta 1.348 de incunabule. La ora actuala, Biblioteca Batthyaneum din Alba-Iulia detine 562 incunabule, Muzeul Bruckenthal din Sibiu – 362, Biblioteca Academiei Romane – 71, Biblioteca Nationala a Romaniei – 142, Muzeul Secuiesc al Ciucului – 112, in timp ce la Biblioteca Documentara a Muzeului Orasenesc din Aiud se afla 23 de incunabule, printre care si “Sententiarum” al celebrului Johannes Duns Scotus.
Alte sapte importante incunabule se gasesc la Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti, unde in timpul Revolutiei din 1989 s-au pierdut sase exemplare. Manastirea Brancoveanu de la Sambata-de Sus detine patru incunabule.
