LIBRIS aduce cartea, noi o rasfoim
Scrisori catre fiul meu – Gabriel Liiceanu
Un tata ii scrie, inaintea unei operatii dificile, fiului sau. Expeditorul e in America, iar destinatarul, in Japonia. Dupa operatie, scrisorile continua sa se inlantuie. Dupa intoarcerea acasa a tatalui, devin confesiuni pe cele mai delicate subiecte. O intreaga geografie afectiva, creata dupa capriciile memoriei, se ascunde in plicul incapator al acestei carti: scene americane, scene din Heidelberg, un dans cu urmari nebanuite, scene din casa copilariei, flash-uri din anii ’50 si fleacurile vietii de zi cu zi. Dar si gandurile abstracte, sistematizate, care se datoreaza „riscului de a avea un tata filozof”.
Din cele saisprezece scrisori se contureaza o viata si un cod. Sub protectia distantei si-a conventiei epistolare, Gabriel Liiceanu gaseste prilejul sa fie sincer, vulnerabil de sincer uneori, sa-si aminteasca, sa povesteasca, sa cada pe ganduri, sa se lase intrebat si sa ne raspunda. Pentru ca, acceptand pactul propus de autor, fiecare cititor se transforma in „fiul” din titlu.
Confesiunile unui cafegiu – Gheorghe Florescu
Culisele comertului socialist si arta supravietuirii in epoca Ceausescu este subtitlul cartii scrise de un neliterat, a carui scriere are insa parfumul confesiunilor asternute pe hartie de marii manuitori ai condeiului. Gheorghe-Ilie Florescu (n. 1944) a invatat mestesugul pregatirii cafelei de la Avedis Carabelaian, unul dintre celebrii cafegii armeni care mai existau in Bucuresti la sfarsitul anilor ’60. Devine el insusi cafegiu si totodata sef al magazinului de cafea si delicatese din str. Hristo Botev 10, unde avea drept clienti mari literati, actori sau medici bucuresteni, dar si personaje importante din Securitate si Militie ori alti privilegiati ai regimului. Din pozitia sa de comerciant, Florescu a cunoscut ca nimeni altul epoca ceausista. A cunoscut-o, s-ar putea spune, de la nivelul trebuintelor omenesti fundamentale: mancare, bautura, sexualitate. Sau, mai exact, de la nivelul poftelor firesti: pentru cafea, alcooluri fine, tigari occidentale si orice alte produse „din import” — pentru tot ce lipsea de pe piata si reprezenta pe atunci, alaturi de sex, o placere suprema a vietii. A cunoscut, mai ales, mecanismele care faceau sa functioneze acea societate: relatiile, complicitatea, spaga, dar si frica de represalii. Cu un neasteptat, surprinzator talent literar, Gheorghe-Ilie Florescu povesteste despre dedesubturile asa-numitului „comert socialist”, comert aflat, in mare parte, in mainile Securitatii.
(V.R.)
