„Baiete, inca un guvern! Da’ rece!”
In mod normal – dar normalul nu e neaparat un atribut al politicii – Traian Basescu ar trebui sa comunice astazi numele viitorului premier. N-ar avea nici un motiv sa mai amane momentul anuntului. Pe de-o parte, pentru ca-l stie inca de la prima cearta cu Tariceanu, care anunta mariajul cu nabadai intins pe patru ani incheiati dintre presedinte si primul ministru. Dar o va face mai ales din motive umanitare. Daca mai intarzie mult, n-o sa mai aiba cui sa mai faca anuntul. Liderii partidelor sunt mai sleiti ca niste portii de piftie, ramase pe masa dupa o nunta-n cort. Au negociat de-au cazut lati, in cautarea formulei care sa-i fie pe plac lui Basescu si sa garanteze un minimum de guvernare. Cearcanele lui Geoana sunt mai adanci iar Boc e mai scund ca de obicei, chircit sub responsabilitatea negocierilor. Daca n-ar fi Patriciu care sa-i pompeze lui Tariceanu in cap consolarea cu ideea opozitiei, (inca) premierul ar fi si el la fel de straveziu precum dusmanii sai politici. Nici Marko Bela nu da semne ca se simte prea bine, din moment ce s-a trezit spunand ca nu l-ar incomoda prea tare nici bancile opozitiei, dupa 18 ani de guvernare continua.
Cred ca Basescu anunta premierul mai mult ca sa-i mai prinda-n viata pe negociatori. Altminteri, ar mai putea prelungi asteptarea, doar ca sa vada cate guverne pot liderii de partide sa fete daca sunt lasati sa se combine liber intre ei. Politicienii au vrut parca sa infirme zvonul ca productia a intrat in stagnare de criza si au generat guverne pe banda. In foaiere discrete, in separeuri de locante, pe genunchi, ba chiar si in toalete s-au produs guverne si s-au impartit ministere. Guverne de frapiera si ministere de antreu. Cabinete desenate din fum de trabuc si premieri ghiciti in cafeaua cu coniac de la sfarsitul agapelor politice.
Anuntand numele lui Theodor Stolojan – nu va faceti ca nu stiati! – Traian Basescu va descoperi ca formalitatea de a-l divulga sec de la Cotroceni nu-i va produce nicio satisfactie. I-a crapat buza sa fi luat si el locantele la rand, cu gastile de negociatori, in cautarea guvernului de dimineata. Teribil ce i-ar fi placut, dupa o noapte de negocieri incinse, sa strige in zori de sa rasune salonul: „Baiete, inca un guvern! Da’ rece!”
Vifor Rotar
