Ce este COLINDA? (II)
Colindatul deschide, de obicei, ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de Anul Nou.
La colindat participa tot satul traditional, desi efectiv colinda doar copiii si flacaii, constituiti in cete, ceata fiind alcatuita dupa o oranduiala bine stabilita, avand o ierarhie proprie, un conducator si un loc de intalnire.
Colindele acestea stravechi refac aievea nostalgia noului pe care il aduce Nasterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Aceasta reinnoire vine din stramosi care umblau si colindau din casa in casa, din familie in familie, anuntand vestea cea mantuitoare a intruparii Fiului lui Dumnezeu.
Colindele sunt vestite in graiul poporului de copiii nevinovati, pe la casele credinciosilor, pe la vatra parinteasca, intelepciunea si lucrarea Duhului Sfant in Cuvantul intrupat, in Logosul intrupat. Asa vestesc ei, ca si ingerii, din poarta in poarta, de la fereastra la fereastra, aceste stravechi si neintrecut de frumoase colinde.
Amploarea colindatului este determinata de „Festum incipium” al Anului Nou, caracter care a imprimat obiceiurilor legate de noul an nuante de ceremonie deschisa, primitoare de innoiri.
Tot ce se petrece in aceasta perioada trebuie sa aiba un caracter augural, colindele caracterizandu-se prin crearea unei atmosfere pline de optimism in care se formuleaza dorinte si nazuinte ale oamenilor, acesta atingand chiar limitele fabulosului. Iata Urarea pitarailor (colindatori copii):
„Cati carbuni in vatra,
Atatia petitori la fata,
Cate pietre pe rau,
Atatea stoguri de grau;
Cate aschii la taietor,[
Atatia copii dupa cuptor.”
Darul oferit de gazde colindatorilor (in forma traditionala a obiceiului) este colacul, el insusi semn de belsug si roade bogate.
De pe acest fond de colinde, din Muntenia, apoi din Moldova lui Stefan cel Mare si Sfant, din Transilvania si Banat, desprindem despre statornicia noastra, despre dreapta noastra credinta si continuitatea noastra crestineasca si romaneasca.
Colindele, la noi la romani, sunt expresia Scripturii, a adevarurilor teologice, tranmse din tata in fiu, purtate de vestitorii intruparii Fiului lui Dumnezeu, colindatorii.
