Superstitii de Boboteaza (II)
Pentru ca astazi este Boboteaza, ne-am gandit sa va prezentam cateva obiceiuri si superstitii specifice diferitelor zone ale tarii.
La Galati de exemplu, cu prilejul Bobotezei, superstitiile ii „napadesc” pe vanatori si pescari.
In zona Galatiului, lunca Siretului si padurea Garboavele sunt an de an invadate de pescari si vanatori care spera ca vor evita astfel, intalnirea cu preotii, avand astfel noroc la vanat si pescuit.
Si la Tulcea, Boboteaza prilejuieste, in fiecare an, slujbe de sfintire a apei. Aici, aromanii si megleno-romanii pastreaza traditia simbolizand renasterea divinitatii. Astfel, bucata mare de lemn de stejar, numit botnicul, Dedu Botnicul sau but, taiat de barbati din prima zi de Craciun si lasat sa arda mocnit, este scos din foc de Boboteaza.
La Giurgiu, de Boboteaza, flacaii din satul Izvoru se intrec in curse de cai. Tinerii cei mai curajosi se aduna in centrul satului, calare pe cai frumos impodobiti. Dupa slujba de la biserica, tot satul merge cu preotul in frunte, in locul de unde izvoresc apele. Dupa ce preotul sfinteste apele si fantanile, porneste cursa de cai in uralele satenilor. Se alearga pana in capatul opus al satului, iar cel care se intoarce primul la izvoare primeste dreptul sa sarute fata pe care o doreste de nevasta.
In comuna damboviteana Morteni, de Boboteaza, are loc in fiecare an sarbatoarea geavrelelor. Obiceiul consta in impodobirea unor prajini de pana la 14 metri cu „geavrele” – batiste cusute manual de catre fetele nemaritate. Cuvantul „geavrea” vine din limba turca si inseamna batista. Traditia spune ca cu cat fetele cos mai multe batiste si ele sunt prinse de prajini cu panglici sesute la razboi de femeile comunei, cu atat au mai multe sanse de maritis.
La crestinii din Banat exista obiceiul ca preotul venit cu Iordanul, sa binecuvanteze casa, este invitat sa ia loc pe un scaun, altfel nu le vor sta clostile pe oua. Preotul e precedat de un grup de copii imbracati in alb si cu clopotei in mana, iar in casele in care sunt fete si baieti de maritat si de insurat, „lasa” cate un fir de busuioc, ca acestia sa-si viseze ursitul.
Sarbatorile de iarna se incheie maine cu sarbatoarea Soborului Inaintemergatorului Botezator. Este o zi a bucuriei, spunandu-se ca acela care nu se bucura in aceasta zi, va fi trist tot anul.
