Combinati inteligent nutrimentele din alimente!
Cresterea valorii nutritionale a alimentelor poate fi realizata prin intelegerea felului in care ingredientele benefice conlucreaza la imbunatatirea starii de sanatate, sustine nutritionistul britanic Ian Marber, in volumul sau intitulat „The Food Doctor”, relateaza dailymail.co.uk.
In societatea actuala, devenita tot mai stresanta, este un fapt general acceptat ca multe persoane sa se simta tot mai obosite. Totusi, prin imbunatatirea dietei, oamenii pot sa creasca nivelul aportului lor energetic.
Oamenii mananca din diverse motive, pornind de la simpla senzatie de foame si terminand cu dineurile servite in timpul diverselor activitati sociale. Procesul de digestie asigura energia necesara organismului pentru repararea si innoirea celulelor.
Toate tipurile de nutrimente sunt necesare pentru a crea energie, dar in timpul acestui proces energetic, desfasurat la nivel celular, unele dintre acestea au un rol mai mare decat celelalte.
Mineralele, vitaminele, aminoacizii si acizii esentiali sunt descompusi in molecule in timpul procesului digestiv. Nutrimentele si glucoza astfel obtinute sunt filtrate de membrana celulara si eliberate in fluxul sangvin, dupa care ele sunt asimilate de celulele organismului.
Nutrimentele cu rol probiotic ajuta la sinteza vitaminei B din alimente, dar, totodata, se depoziteaza in mici cantitati de rezerva ce pot fi utilizate ulterior de organism. Ele asigura si extractia magneziului din alimente. Cele mai bune surse de nutrimente probiotice sunt varza, iaurtul, tomatele, ceapa, usturoiul si bananele.
Magneziul actioneaza ca un element care transporta glucoza pana la celule, unde aceasta este absorbita si transformata in acid piruvic, un produs intermediar de metabolism al glucidelor, grasimilor si aminoacizilor care contribuie la eliberarea energiei. Alimentele ce contin cele mai mari cantitati de magneziu sunt ovazul, orezul, quinoa, semintele de dovleac si cele de floarea soarelui, nucile, lintea si frunzele verzi ale leguminoaselor.
Cromul stimuleaza si fortifica compozitia insulinei. Alimentele bogate in crom sunt ficatul, carnea de pasare, scoicile, broccoli, semintele si pastaile.
Vitamina B1 joaca un rol important in transformarea glucozei si a grasimilor in acid piruvic. Alimentele bogate in vitamina B1 sunt semintele intregi, pastaile verzi de fasole, dar mai ales germenii de grau, semintele de floarea soarelui si carnea slaba de porc.
Vitamina B2 ajuta si ea la conversia grasimilor din organism in acid piruvic si la miscarea electronilor in jurul nucleelor din cadrul moleculelor, contribuind la impulsionarea fluxului energetic. Alimentele bogate in vitamina B2 sunt iaurtul, ouale, pestele (in special pastravul si tonul), broccoli, spanacul, avocado, carnea rosie si cea alba de pui, dar si germenii de grau, semintele de ovaz, de quinoa si de secara.
Vitamina B3 contribuie la transformarea grasimilor in acid piruvic si la generarea de energie. Sursele cele mai indicate sunt alimentele bogate in proteine, precum carnea de pasare, pestele, carnea rosie si ficatul, castanele si ciupercile. Totodata, alimentele bogate in triptofan (lactatele si ouale) cresc nivelul de niacin din organism.
Vitamina C este extrem de importanta in etapa finala a procesului de eliberare a energiei in organism, denumita „lantul transferului de electroni”. Alimentele indicate sunt fructele si legumele proaspete, in special ciresele, citricele, pepenele, ananasul, capsunele, ardeii, cartofii si frunzele leguminoaselor verzi.
Biotina ajuta la transformarea aminoacizilor din proteine in acid piruvic si este vitala pentru procesul de descompunere a moleculelor de grasimi, pentru a fi transformate in energie. Cele mai indicate alimente sunt ficatul, pestele, galbenusul de ou, soia, nucile, varza, cartofii, tomatele, morcovii si avocado.
