Criza si ecologie
De ce este criza? In primul rand este criza din cauza excesului de laisez faire, concept ce lasa economia sa mearga in voia sortii si sa se autoregleze, statul avand mai degraba un rol contemplativ. Doar ca economia nu este perpetuum mobile. Ea trebuie reglata, doar de-aia avem state si foruri de conducere claie peste gramada. Aceste institutii insa, s-au complacut si daca au dat pe ici pe colo cate-o lege-doua care sa serveasca anumite interese restranse, in rest Dumnezeu cu mila.
Mai este criza datorita dezechilibrului dintre apetitul pentru cumparaturi si fondurile disponibile, fonduri ce reflecta starea reala a economiei. Acest dezechilibru a fost incurajat si adancit de banci, care, din dorinta bancherilor de a castiga tot mai mult, a inventat tot felul de facilitati pentru acordarea de credite, instrumente bancare, formule de lucru, care, pe termen scurt, au adus profituri uriase (pe hartie) si venituri mari unor manageri de top. A fost un fel de joc piramidal cu instrumente bancare, care intr-o buna zi, cum era de asteptat a dat chix. Daca oamenii s-ar fi imprumutat in special pentru dezvoltarea unei afaceri tot era bine, macar partial s-ar fi facut niste progrese. Nici creditele pentru locuinte nu erau rele. Doar ca afaceristii din domeniul imobiliar au mers mana in mana cu bancherii. Unii au pasat de colo colo bani fictivi iar altii au miscat terenurile si cladirile, imogatind diversi intermediari care nu au facut nimic pentru bani, exceptie acte de vanzare cumparare. Iar beneficiarii finali s-au vazut indatorati la sange pentru o locuinta. Pacat de cei cu venituri modeste, care s-au indatorat pentru un apartament, de cei care cred ca nu pot respira decat in zece camere, fara sa-si permita acest lucru in mod real, nu am niciun fel de mila. Pana una alta, relaxarea creditelor a avut ca rezultat prea putine lucruri productive si o plimbare a banilor in lant, intre bancheri si imobiliari, pana s-a rupt lantul.
Acum, din pricina, falsului progres, toata lumea e in aer. Sunt numeroase victime colaterale, sunt tensiuni solciale, probleme. Dar, cum se spune, orice rau e spre un bine. Oamenii vor fi invatati sa se indrepte spre nevoile de baza si sa evite excesele. Vom fi toti mai atenti cu consumul. Oare chiar este imperios necesar sa schimbam anual mobila? Oare chiar trebuie sa schimbam hainele in fiecare sezon, pentru ca altfel nu putem aparea in cine stie ce club, pe cine stie ce partie de fite? Oare chiar trebuie sa ne holbam ore si in sir la televizor? O oarece stramtorare sau teama de stramtorare ne poate face sa gandim mai bine. In ce priveste locurile de munca, de ce oameni valorosi sa-si doreasca sa invarta cifre imbracati ca niste ciocli, sa lucreze la tot felul de firme de audit, de rating, de nu stiu ce aiureli, cand si-ar putea canaliza fortele spre ceva mai constructiv? Avem de rezolvat probleme energetice serioase, avem investitii mari de facut in acest domeniu, avem vorbesc de Romania, un potential natural care ar putea fi mai bine exploatat. Potentialul hidroenergetic nu este exploatat la capacitate, centrala de la Cernavoda stagneaza, de energie eoliana parca nici n-am auzit. Aici trebuie dirijate mintile luminate. Apoi mai avem sansa sa ne reorientam spre nevoile de baza, spre agricultura, la scara mai mare sau mai mica. Avem bani de la Uniunea Europeana pentru fermele de subzistenta, pentru instalarea tinerilor fermieri si aceste mici afaceri ar putea fi de mare succes. La urma urmei, toata lumea mananca. In plus, tendinta este spre hrana ecologica, exact ce ar putea face un tanar, care detine suprafate mai modeste, dar care bine exploatate si cu sprijin guvernamental si european ar putea obtine rezultate frumoase.
Asadar, criza, dincolo ca ne afecteaza fundamanetal, este un dus rece, care ne readuce cu picioarele pe pamant si mai este o oportunitate sa ne reconsideram atitudinea, mai ales fata de mediu. Natura ne da, trebuie sa luam cu masura!
Bianca Sorescu
