Optimismul europenilor tot in scadere!
Intre primavara si toamna anului trecut, opinia publica europeana a trecut prin schimbari radicale, arata Eurobarometrul realizat in octombrie 2008 in toate tarile Uniunii Europene. Criza economica este vinovata pentru scaderea optimismului europenilor, iar romanii sunt mai afectati decat media, chiar daca raman in primele cinci cele mai optimiste natiuni din UE.
„In numai jumatate de an, in UE a avut loc un cutremur de gradul 10 in starea de spirit,” spune profesorul de sociologie Dumitru Sandu, autorul raportului national, facand aluzie la scaderea medie de 10% a ponderii europenilor optimisti. Sandu adauga ca nu a mai intalnit astfel de schimbari bruste in opinia publica si pune totul pe seama crizei financiare si economice.
Daca in optimismul personal al europenilor s-a inregistrat o scadere de 8 procente (de la 32% de europeni care credeau in primavara ca vor trai mai bine peste un an, la 24% in toamna), in cazul romanilor caderea a fost si mai abrupta: 15% dintre romani si-au pierdut optimismul in jumatate de an (de la 44% la 29%).
Cu un scor al optimismului de 29%, romanii nu se mai afla pe locul al doilea in clasamentul optimistilor Uniunii, precum in primavara lui 2008, ci dupa Suedia (38%) si Danemarca (34%), la un nivel comparabil cu Franta (30%) si Marea Britanie (28%).
Vestile despre criza economica au dus la dublarea ponderii cetatenilor UE care considera ca economia europeana este intr-o stare proasta (de la 27% in 2007, la 58% in 2008). Ponderea respectiva s-a triplat in Romania, desi este la un nivel mai mic decat in UE (de la 10 la 31%).
Sandu identifica efectul crizei ca fiind mai puternic in Romania la nivel emotional decat real: chiar daca optimismul a scazut, spectrul pierderii locului de munca este mai putin prezent pentru romani decat media europeana (doar 4%, in comparatie cu 14%). „Daca in Vestul bogat cetatenii se concentreaza pe pastrarea puterii de cumparare, in Est oamenii au grija platii facturilor”, explica Dumitru Sandu.
„Situatia acum ar arata mult mai prost”, spune sociologul, argumentand ca la data efectuarii sondajului inca nu se vorbea despre criza atat de mult cum se vorbeste astazi, iar efectele ei nu se simteau inca. Niculae Idu, seful reprezentantei Comisiei Europene in Romania, este de acord, adaugand tabloului si criza gazelor, dar si „promisiunile electorale, care nu vor putea fi onorate”.
Cu ocazia lansarii Eurobaromatrului la nivel european, in decembrie, Margot Wallström, vicepresedinte al Comisiei Europene, a declarat ca acesta „reflecta dificultatile perioadei prin care trecem. Cetatenii sunt, fara indoiala, extrem de ingrijorati in privinta crizei economice. Provocarea care sta in fata UE este de a continua sa actioneze in sensul pachetului de redresare economica, adoptat recent.”
Eurobarometrul identifica si o alta problema la nivelul cetatenilor romani: dublarea in 6 luni a nemultumirii in legatura cu schimbarea institutionala, mersul institutiilor statului. Astfel, a crescut de la 18 la 34 de procente proportia celor care credeau ca lucrurile se indreapta intr-o directie gresita in tara.
Coroborand datele eurobarometrului cu date ale INS legate de puterea de cumparare, sociologul Dumitru Sandu sugereaza ca polul saraciei s-a mutat, in ultimii ani, din Moldova in Oltenia. 74% dintre bucuresteni sunt multumiti de locul in care traiesc, aceeasi multumire fiind resimtita de 83% dintre cei din centrul tarii, 69% din nord-est si doar 58% din sud-vest.
Romania este in continuare campioana la capitolul increderii in UE, cu o pondere de 63% din populatie, fata de media UE de 47%.
Un alt efect al crizei este acela ca moneda unica Euro a devenit simbolul identitatii europene. De asemenea, „un sistem social armonizat la nivelul statelor membre” este considerat factorul in masura sa consolideze ideea de cetatenie europeana.
Cu un an in urma, doar 9% dintre respondenti cunosteau faptul ca alegerile europene vor fi organizate in iunie 2009. Astazi, 26% stiu acest lucru. Dupa izbucnirea crizei, 44% dintre respondenti afirma ca sunt „interesati” de alegeri, fata de 46% in sondajul anterior. Numarul celor care intentioneaza sa mearga la vot este de asemenea intr-o usoara scadere.
