Ciurica, 15 iulie – sarbatoarea prin care femeia isi bate barbatul
Poporul roman este un popor agrar, motiv pentru care activitatile agricole au o deosebita important in viata de zi cu zi a taranului roman.
Astfel, muncile agricole au un caracter hotarator asupra intregii comunitati, iar momentele de inceput si de sfarsit sunt marcate prin diferite sarbatori si petreceri menite sa pazeasca recolta si pe cei care vegheaza asupra ei.
Sfarsitul secerisului, spre exemplu, este marcat printr-o sarbatoare deosebita in care femeia are un rol principal.
Data de 15 iulie, este marcata in calendarul credintelor populare ca fiind sarbatoarea in care femeia are dreptul sa-si ia la bataie barbatul. Este vorba despre Ciurica, o divinitate razbunatoare care ii pedepseste pe toti cei ce lucreaza de ziua ei.
De fapt, Ciurica este patroana unui grup feminin destul de puternic, care le da initiatelor puterea de a putea lupta cu barbatii. Femeile trebuie sa faca un test in ziua sarbatorii, sa-l usuce pina seara si sa coaca in el o turta. Dupa ce toata familia va manca din turta, femeia poate sa-l ia la bataie pe barbat.
Traditia populara spune ca barbatii batuti in aceasta zi de catre neveste vor fi batuti tot anul. De aceea, in vechime, exista obiceiul ca sotii sa plece de-acasa in ziua Ciuricai, ca sa nu cada victima furiei gospodinelor.
Numele sarbatorii are o explicatie religioasa, provenind din compunerea numlor Sfintilor Mucenici Chiriac si Iulita.
Daca nu-si bat barbatul, femeile stau degeaba, nu lucreaza deloc, de frica bolilor, de frica sa nu le manance lupii vitele.
Profesorul Ion Ghinoiu, de la Universitatea din Bucuresti, explica in lucrarea sa „Romanii din Valea Nistrului de Jos”, care este originea acestei sarbatori:
„In aceasta zi se evitau loviturile de orice fel, certurile si neintelegerile din familie. Amintirea acestei patroane a bataii este pastrata de unele expresii adresate ca amenintare copiilor neastimparati: „Astimpara-te, ca vine Ciurica!”. Ziua nelucratoare aducatoare de foc din calendarul popular, Chiric schiopul, a preluat numele si data de celebrare ale Sfintului Mucenic Chiric din calendarul ortodox, praznuit astazi. Se povesteste ca Sfintul Chiric, nascut in vremea imparatului Dioclitian, a fost omorit in bataie de prigonitorii credintei in Iisus la virsta de trei ani. In calendarul popular, Chiric ar fi ramas schiop din cauza bataii si, asa cum se cunoaste, divinitatile cu handicap (Filipul cel schiop, Sintoaderul cel schiop, schioapa sau Ursitoarea cea mica, care taie firul vietii in timpul ursirii copilului la nastere, Chiric schiopul si altele) sint foarte puternice, temute si respectate prin diferite interdictii de munca”.
