Alzheimer si aptitudinile pentru limbile straine
Persoanele care manifesta in tinerete aptitudini pentru limbile straine au sanse mai mari sa isi pastreze luciditatea si la varsta a treia, chiar daca in creierele lor se vor produce anomalii de tipul maladiei Alzheimer, potrivit unui studiu publicat in revista Neurology.
Acest studiu, realizat in urma autopsiilor efectuate pe 38 de creiere ce au apartinut unor calugarite, sustin ca celulele cerebrale ramase valide s-au marit considerabil, pentru a suplini pierderile de memorie, potrivit coautorului Juan C. Troncoso de la Universitatea John Hopkins din Baltimore.
Oamenii de stiinta s-au intrebat multa vreme de ce persoanele care prezinta placi ateromatoase la nivelul creierului, specifice maladiei Alzheimer, isi pastreaza facultatile mintale de-a lungul intregii lor vieti. Juan C. Troncoso a denumit aceasta boala „maladia Alzheimer asimptomatica”.
Doua studii precedente, efectuate pe participantii decedati ai programului Baltimore Longitudinal Study of Aging, in majoritate barbati, au relevat faptul ca persoanele cu maladia Alzheimerasimptomatica aveau celule cerebrale mai mare in multe zone ale creierului, dar si structuri celulare mai mari (nuclee si nucleoli), comparativ cu persoanele care sufereau de degenerari cerebrale de nivel mediu.
Pentru a verifica aceasta descoperire pe o populatie complet diferita, echipa medicilor condusa de Juan C. Troncoso a examinat creierele a 38 de calugarite catolice. Zece dintre acestea sufereau de maladia Alzheimer asimptomatica in momentul decesului, cinci dintre ele prezentau degenerari cerebrale de nivel mediu, zece dintre ele sufereau de maladia Alzheimer, iar alte 13 nu prezentau probleme cognitive si nici leziuni cerebrale, alcatuind astfel „grupul de control” de care aveau nevoie oamenii de stiinta.
Cercetatorii au aflat ca femeile suferind de maladia Alzheimer asimptomatica prezentau intr-adevar neuroni, nuclee si nucleoli mai mari comparativ cu pacientele suferind de degenerari cerebrale medii, iar celulele din creierele femeilor suferind de maladia Alzheimer s-au micsorat fata de celulele din creierele femeilor din grupul de control.
Cercetatorii au putut sa citeasca textele pe care 14 dintre aceste femei le-au scris in adolescenta, in perioada in care s-au calugarit. Ei au analizat „densitatea ideilor”, numarul mediu de idei exprimate la fiecare 10 cuvinte, dar si complexitatea gramaticala a frazelor scrise.
Scrierile din tinerete a opt femei din grupul de control prezinta o „densitate a ideilor” mult mai mare decat textele scrise de sase dintre femei care sufereau fie de Alzheimer, fie de tulburari cognitive de intensitate medie. Nu a fost relevata insa nicio diferenta intre cele doua grupuri, in privinta complexitatii gramaticale a frazelor.
Potrivit cercetatorilor, creierul uman poate sa se adapteze si sa se modifice – fenoment cunoscut sub numele de „plasticitate” – si la indivizii in varsta de 80 de ani sau chiar 90 de ani. Este posibil ca neuronii sa se mareasca pentru a compensa distrugerile cerebrale cauzate de proteinele toxice care provoaca maladia Alzheimer, iar nucleele si nucleolii celulari ar putea sa se mareasca pentru a produce mai mult ADN si ARN, necesar repararii zonelor cerebrale afectate.
